ȘCOALA DE DUMINICĂ

”Spuneam ca și prieten.”

Acționăm ca și coaliție..”(Primarul PSD, Felix Cozma)

Cacofonia e de vină! Creează spaime. Domnul primar se ferește de ea și când nu există!

În primul exemplu nu e niciun pericol să faci o cacofonie, nu-i așa?

Enunțul corect este:

”Spuneam ca primar.”

în a doua zicere, da! Dar cum rezolvăm?

Prin schimbarea de topică sau de cuvinte. Sau adăugăm cuvinte etc.

”Acționăm ca o coaliție.”

Îți amintesc și faptul că, dacă spunem”virgulă” , nu am rezolvat corect cacofonia.

Cacofonia NU FACE BINE LA LIMBĂ! Nici la auz!

Dar salvarea nu vine de la ”și”.

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

„Rămânem fiecare cu geaca lui.”( Europarlamentarul Mihai Tudose, toate televiziunile, 05.04. 2024)

Discut din nou o greșeală pe care, din păcate, o fac foarte mulți vorbitori.

De ce se întâmplă acest lucru?

Cuvântul fiecare este un pronume nehotărât care „indică ființele sau lucrurile luate în parte dintr-n grup sau dintr-o categorie”.(DEX)

Se înțelege din explicația dată de dicționar că acordul dintre pronumele nehotărât cu funcția de subiect și predicatul lui se face la persoana a III-a singular.

Spui și scrii:

„Rămâne fiecare cu geaca lui”.

Fiecare dinre noi a contribuit.

`Fiecare poate fi și adjectiv pronominal nehotărât.

Fiecare copil a contribuit.

În acest caz ai făcut fără nicio problemă acordul corect. Nu îți rămâne decât să înlocuiești sintagma „fiecare copil” cu pronumele nehotărât „fiecare”. Ce rezultă?

Fiecare a contribuit.

Îți mai spun că acest pronume este un cuvânt compus: fie+care.

Acordul corect FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

„Un program foarte bun prezentat de monachez” (Cornel Gheorghe, Eurosport, 21.03.2024)

Monachezul este locuitorul din…? Știi?

Nu cred că bănuiești pentru că acest cuvânt nu există!

Era vorba despre un sportiv din Monaco, adică un monegasc.

Știu că și alte nume de locuitori din diferite țări creează probleme unora dintre noi. Iată câteva substantive din această categorie.

Africa Centrală – centrafrican;

Andorra – andorran;

Burundi – burundez;

Cairo – cairot;

Coasta de Fildeș – ivorian;

Java – javanez;

Kampuchia – kampuchian / khmer

Papua-Noua Guinee – papuaș;

Republica Centraficană – centrafrican;

Samoa de Vest – samoan;

Tokio – tokiot;

Zimbabwe – zimbabwian.

Cunoașterea numelor corecte de locuitori FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

TRUISMUL

„Căzăturile sunt total lipsite de control.” (Cornel Gheorghe, Eurosport1, 22.03.2024)

Credea cineva altfel? Mai ales când totul se petrece pe gheață?

Ceea ce a formulat fostul patinator se numește truism.

Un adevăr evident, banal.

Această greșeală de exprimare nu-i putea scăpa lui I.L.Caragiale pentru că, alături de alte tipuri de greșeli, truismul este un mijloc de caracterizare a personajelor savuros.

Iată-l pe Zaharia Trahanache, „iubitul, scumpul, venerabilul nenea Zaharia” (Nae Cațavencu ) care crede despre sine că este um model ,un om important, „capul județului nostru”, reluând spusele fiului său student:

„Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!” (I.L.Caragiale, „O scrisoare pierdută”)

Truismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMUNICĂ

Alegeri electorale?.

În niciun caz. Pentru că cele două cuvinte, un substantiv și un adjectiv care-l determină, înseamnă același lucru.

Substantivul „alegeri”are printre semnifivațiile lui și pe aceasta: „desemnarea prin vot a membrilor organelor reprezentative ale statului, ele unor organizații etc.”(DEX)

De subliniat că acest substantiv se folosește mai ales la plural.

La rândul sau, adjectivul „electoral, ă, electorali, e” înseamnă „privitor la alegeri, în vederea alegerilor”. (DEX)

Așadar, alăturarea celor două cuvinte creează un pleonasm.

Îți amintesc că o sursă a acestei greșeli de exprimare constă în folosirea alăturată a două cuvinte care spun același lucru.

Să ne ferim!

Pleonasmul NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

A REZUMA, REZUMAT

Am ales să vorbim astăzi despre cele două cuvinte din două motive.

Primul este greșeala pe care unii încă o fac necunoscând sensul cuvintelor semnalate.

Al doilea, pentru că la ultima simulare la limba și literatura română susținută de elevii de clasa a VIII-a, unul dintre subiecte a fost realizarea unui rezumat.

A rezuma înseamnă „a reda pe scurt esențialul unei lucrări, al unei expuneri.”(DEX)

Substantivul rezumat are sensul„ redare, prezentare pe scurt, scrisă sau orală, a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri etc.”(DEX)

Cred că am înțeles cu toții sensurile cuvintelor și nu vom spune: „rezumat pe scurt, rezum pe scurt!

Și cum alcătuiesc un rezumat?

Ideal este să citești cu foarte mare atenție textul. Apoi să-l împarți în fragmente și să scoți ideile principale.

E aproape gata rezumatul. Nu trebuie decât să legi ideile principale între ele.

Trebuie să spun și ce nu trebuie să folosești în rezumat.

Pe scurt: cuvinte precum „autor”, „personaj”, „narator” etc.

Citate.

Cuvintele autorului.

Aprecierile tale referitor la acțiune, personaje etc. Excluzi cuvinte precum: eu cred, după părerea mea, cu siguranță etc.Pe acestea le vei folosi când îți susții un punct de vedere.

Timpurile verbale folosite sunt: indicativ prezent, indicativ perfectul compus, modurile condjunctiv și condițional – optativ.

Treci textul dat din vorbirea directă în vorbirea indirectă. Adică relatezi la persoana a III-a singular.

Au dispărut dialogul și substantivele la vocativ și modul imperativ.

O observație! Nu poți să rezumi decât un text epic, dramatic și nonliterar care prezință o acțiune.

Data viitoare iți arăt un model de rezumat.

Cunoașterea sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ! Și la examene!

Gabriela Moraru

.

ȘCOALA DE DUMINICĂ

Lingviștii au hotărât să adauge și sensul „loc anume, precis determinat”cuvântului locație.

El are și semnificația :„ închiriere; chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară.” (DEX)

DOOM 3 adaugă cuvântul locațiune și ne atenționează că este un termen juridic care înseamnă „închiriere”, „contract”.

Îl despărțim: lo-ca-ți-u-ne.

Ai observat că o greșeală făcută însă de mulți vorbitori a devenit normă.

Probabil a fost imposibil să fie convinși cei care foloseau cuvântul locație în defavoarea substantivul loc să renunțe!

Aș vrea să adaug o cugetare a scriitorului și publicistului Kamel Daoud reprodusă în „Dilema veche”, nr. 1035: „Citind o singură carte, un om devine un fanatic. Citind mai multe cărți, devine liber.”

Cunoașterea sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

CITITUL CĂRȚILOR FACE BINE ȘI LA SUFLET, ȘI LA MINTE!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

GREȘELI DE TOP

NUMERALUL

„Șapte patruzeci și doi de minute…”(Radio România Actualități, 25.01.2024)

„A reușit șaptezeci și doi de puncte.” (Jurnal PROTV, 28.01.2024)

„Au participat douăzeci și doi de țări.” (TVR, 29.01.2024)

Numeralul cardinal cunoaște și el categoria genului pentru 1 și 2!

Pe de altă parte, are valoare adjectivală și, deci, se va acorda cu substantivul pe care îl determină.

Problemele apar când numeralul însoțește substantive feminine și neutre.

Așadar spunem: două țări, douăsprezece țări, douăzeci și două de țări.

La fel la neutru: două puncte, douăsprezece puncte, douăzeci și două de puncte.

Folosirea corectă a numeralului FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

GREȘELI DE TOP

VERBUL (II)

Sunt corecte formele:

1. verbele a vrea și a voi au următoarele forme pentru imperfect: eu vream, el vrea, ei vreau, eu voiam, tu voiai, el voia, noi voiam, voi voiați, ei voiau;
2. la perfectul simplu aceleași verbe au formele: eu vrui, tu vruși, el vru, noi vrurăm, voi vrurăți, ei vrură, el voi, noi voirăm, voi voirăți, ei voiră;
3. verbul a scrie are la prezent formele: noi scriem, voi scrieți;
4. verbul a risca are forma corectă: eu risc;
5. verbele a da și a sta au imperfectul : eu dădeam, tu dădeai, eu stăteam, tu stăteai. (Va urma)

Foemele corecte ale verbelor FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

GREȘELI DE TOP

VERBUL

Sunt corecte formele :

1. să aibă forma de conjunctiv prezent, persoana a III-a singular și plural;
2. a apărea – a dispărea, a cădea – a decădea, a displăcea – a plăcea, a scădea, a tăcea, a vedea, a zăcea – verbe de conjugarea a II-a care se termină la infinitiv în diftongul –ea.
3. Nu duce! Nu face! Nu zice! Pentru că imperativul negativ al verbelor se formează de la infinitivul lor: a duce – nu duce!
4. Verbele a vrea și a voi au la împerfect formele vrea – voia (el, ea). E adevărat că forma de persoana I singular – vream – de la imperfect se folosește rar, dar ea este corectă. Oricum, poți folosi imperfectul verbului a voi – voiam.                             După cum ai observat, trec sub tăcere formele incorecte! (VA URMA)

Formele corecte ale verbelor FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabrierla Moraru