Accent corect, Adjectiv

Lila

Greșeala la zi

Îți place cum îți stă în lila?”(Adela Popescu, 04.09.2017, PRO TV, cuvânt repetat de cei din studio)

Adjectivele invariabile pățesc multe: sunt accentuate incorect ca în enunțul de mai sus sau sunt tratate ca adjective variabile, greșeală discutată și îndreptată).

Accentul corect al adjectivului lila este pe vocala a: lila.

Accentuate pe ultima silabă sunt și: kaki, maro, oliv etc.

Aceste cuvinte sunt și substantive neutre, pot fi articulate – kakiul – și pot avea o formă de plural când se referă la nuanțe – marouri.

Dar, ca adjective, sunt invariabile și, pentru a nu greși, vă amintesc câteva dintre ele: bleu, ciclam, crem, ecru, kaki, lila, maro, mov, oliv, pepit, roz, vernil etc. Aceste adjective, cu alte cuvinte, nu au o formă pentru feminin singular!!! Spunem și scriem: rochia mov, pepit, roz etc.

Nu pierd ocazia să vă reamintesc și faptul că ortografiem diferit aceste cuvinte când sunt substantive articulate: bleu-ul, ecru-ul, dar lilaul, maroul etc.

Pronunțarea și folosirea corectă a adjectivelor / substantivelor care denumesc culori FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Anunțuri
Standard
Pleonasm

Tremur!

Greșeala la zi

Părinții au reclamat că copiii tremură de frig în clasă.”(Andreea Marinescu citind o știre, 07.10.2017, PRO TV)

Dincolo de cacofonia ușor de evitat, în enunț apare un pleonasm – tremură de frig.

Verbul a tremura înseamnă: (despre ființe și despre părți ale corpului lor) „mișcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părți a corpului provocată de frig, de frică, de o boală etc.”(DEX)

Așadar, să corectăm:

Părinții au reclamat că, în clasă, copiii tremură.”

Evitarea pleonasmului FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Poveste

Fețele lui Ianus

POVEȘTILE LIMBII ROMÂNE

Fețele lui Ianus

Ianus, vechiul rege divinizat al Lațiului, este reprezentat cu două fețe: una întoarsă spre trecut, iar cealaltă spre viitor. Cele două fețe ale lui Ianus semnifică veghea. Acest dar este răsplata primită de la Saturn pentru că l-a primit cu ospitalitate.

Expresia „fețele lui Ianus” are următoarea semnificație: „simbol al veghii, al premoniției, dar și reprezentare a duplicității”.(DEX)

Gabriela Moraru

Standard
Poveste

Revolta verbelor

Reiau o poveste! E bună și pentru cei mari!

POVEȘTILE LIMBII ROMÂNE

POVESTEA VERBULUI A FI

A fost odată, este și va fi în împărăția LIMBII ROMÂNE un cavaler din neamul verbelor, pe numele lui A FI. Toată lumea din regat îl respectă pentru că este cel mai important, mai cunoscut și toți apelează la el. Este și un mare năzdrăvan pentru că, dacă se dă de trei ori peste cap, cîștigă puteri nebănuite și poate, singur, să îndeplinească funcția de predicat verbal. Atunci primește și alte nume precum A EXISTA, A SE AFLA.și multe altele pe care le poți afla dacă vei trece de încercarea la care te va supune celebrul cavaler. Eu te ajut un pic și îți arăt câteva situații în care verbul A FI are această putere:

Horațiu este în clasa I.

Nimeni nu era în casă la acea oră.

Dar nu este singura lui putere. El se poate transforma și într-un verb copulativ când este însoțit de alți cavaleri din împărăție, din neamul substantivelor, al adjectivelor, al numeralelor și altele.

Ia priviți!

Valentin este dirijorul formației.

Răsăritul soarelui din mare a fost impresionant.

Numărul câștigător este cinci.

Și mai are o putere acest cavaler! Pentru că este mărinimos, sare în ajutorul fraților săi și ,astfel,ei pot să câștige noi forme precum unele moduri și timpuri compuse. Atunci verbul A FI are rangul de verb auxiliar sau ajutător. Ajută toate verbele sa aibă modul indicativ, timpul viitorul anterior, modul conjunctiv, timpul perfect, modul condițional-optativ, timpul perfect, modul infinitiv, timpul perfect și toate modurile și timpurile diatezei pasive ( voi fi chemat, să fiu chemat, aș fi chemat, a fi chemat, este chemat).

Puterile cavalerului A FI nu se opresc aici. Se dă de trei ori peste cap și se transformă în verb personal. El nu este singur, ci este însoțit de alți curteni pe care îi cunoaște și care au o funcție foarte importantă, de subiect:

Fructele sunt în frigider.

Clara este foarte atentă la lecție.

Uneori celălalt curtean pare că lipsește, dar noi știm despre cine este vorba:

În august ai fost în Grecia. (tu)

A FI spune despre el, că în aceste situații, el este și verb personal ( pe lângă puterea lui de verb predicativ sau copulativ). Dar mai poate fi și verb impersonal pentru că nun are o persoană cu care să împartă totul (nu are subiect):

Era să alunece.

Este bine să asculți muzică.

Din păcate, cavalerul A FI are necazuri. La o adunare a verbelor s-a plâns:

-În ultima vreme, cei care se bucură de prezența mea, îmi încurcă puterile și, mai grav, îmi stâlcesc formele. Nu știu când să mă scrie cu un ”i” sau cu doi ”i”.

-Și alții dintre noi pățesc la fel! au vorbit în cor câteva verbe.

-Cel mai bine, cavalere A FI, este să le mai arăți încă o dată cum să te folosească corect! A intervenit verbul A AVEA.

-Bună idee! Strigară celelalte verbe.

-Bine, iată! Trebuie sa fiu scris cu un singur ”i” când am formele de infinitiv prezent și perfect – a fi, a fi fost-, viitor și viitorul anterior –voi fi, voi fi fost-, conjunctiv perfect –să fi fost-, condițional-optativ perfect- aș fi fost- și imperativ negativ- nu fi!

Doi ”i” am când sunt la conjunctiv prezent, persoana a II-a, singular- să fii, la gerunziu- fiind– și la imperativ afirmativ– fii!

-Ei bine, cavalere, ar trebui să-i pui la încercare pe copii Să vedem cine reușește să treacă cu bine peste toate obstacolele și să dovedească cât de bine te cunoaște!

Așa voi face! Iată încercările!

ÎNCERCAREA NR. 1

Alege dintre puterile cavalerului A FI pe cea corectă (predicativă, copulativă, auxiliară):

În acea situație, ar fi avut multe avantaje.

Nimic nu este la fel.

Erau pe masă toate cărțile.

De obicei, Maria este foarte atentă la lecție.

Eu voi fi profesor când voi fi mare.

Cu toții am fi dorit să fie liniște.

ÎNCERCAREA NR. 2

Pentru cei experimentați, încercarea următoare: ce puteri are de această dată verbul A FI (predicativ personal, predicativ impersonal, copulativ personal, copulativ impersonal):

Ce e dacă pierzi?

Nu este cine știe ce de capul lui.

Ionuț era împiedicat să vorbească.

La examen, am fost extraordinar de concentrat.

Este bine de știut!

Vaporul era să se scufunde.

Nu trebuie să-ți fie frică de întuneric.

Fie și un lup mâncat de oaie!

Sunt mulți care vor să fie primii.

ÎNCERCAREA NR. 3

Află ce înseamnă verbul A FI (cu cine este sinonim) în enunțurile următoare:

Mihai, de unde ești?

Cei doi vecini erau într-o relație de amiciție.

Te-ai speriat, dar nu este nimic.

Cât costă kilogramul de pere?

De va fi așa, n-am ce face.

Am aflat cât este de la București la Câmpulung Moldovenesc.

A fost o veșnicie cât nu ne-am văzut.

Ce-am aflat nu e de bine.

ÎNCERCAREA NR, 4

Alege forma care este corectă:

A fi / A fii este un verb de conjugarea a IV-a.

Te rog sa fi / să fii cuminte.

Vei fi / Vei fii cu siguranță cel mai bun.

Nefiind / Nefiind din acest oraș, Elena s-a rătăcit.

Nu mă crezi, dar ai fi / ai fii cel mai potrivit pentru rol.

Să fi fost / să fii fost și eu ca el, ajungeam departe.

Nu fii / Nu fi așa de rău, fii / fi mai bun!

Ați fi vrut / Ați fi vrut un alt film?

V-a plăcut povestea? Sunt sigură că voi știți mult mai multe despre verbul A FI !

 

 

Am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea mea.

Gabriela Moraru

Standard
Substantive corecte

Piuneză, pioneză

Greșeala la zi

Pentru astăzi am ales un cuvânt a cărui formă incorectă a fost impusă de uz și acceptată de normele în vigoare.

Este vorba despre substantivul piuneză, care era singura formă acceptată, dar care are alături astăzi și forma pioneză, căci cine spunea altfel: doar cei inițiați.

Ne-am liniștit! Spunem cum vrem, pentru că tot bine nimerim.

Da? Ei bine, mai avem un obstacol: cele două substantive au numai trei silabe, nu patru, cum pronunță cei mai mulți dintre noi. Corect este: piu-ne-ză, pio-ne-ză .Incorect este: pi-u-ne-ză, pi-o-ne-ză.

Silabisirea corectă a cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Prepoziția

Datorită, din cauza

Greșeala la zi

Astăzi despre prepoziția datorită care cere dativul și locuțiunea prepozițională din cauza care se construiește cu genitivul.

Dincolo de această diferență, mai există una care, de multe ori, se ignoră: prepoziția datorită presupune un efect pozitiv (Datorită intervenției pompierilor focul a fost stins foarte repede.), iar locuțiunea prepozițională din cauza, unul negativ (Din cauza neatenției am greșit.)

De altfel, lucrările de specialitate mai noi înregistrează următoarele sinonime ale cuvântului datorită: grație, mulțumită, dar și din cauza, din pricina la care se face mențiunea „învechit”.

Așadar, ca să nu greșim, vom fi atenți la efectul acțiunii: este benefic, spunem datorită, nu este benefic, spunem din cauza: datorită ajutorului tău am câștigat, dar, din cauza grabei m-am împiedicat.

Folosirea corectă a cuvintelor datorită și din cauza FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Poveste

Nodul gordian

POVEȘTILE LIMBII

ROMÂNE

Nodul gordian

Gordiu, plugarul frigian, a fost numit rege în țara lui. Drept recunoștință, el închină carul cu care venise în Frigia Mare lui Jupiter și-l expune pe acropola orașului Gordium. El leagă jugul de oiștea carului și, după ce face un nod de nedesfăcut, așteaptă să vadă dacă prorocirea se va împlini: acela care va reuși să desfacă nodul va cuceri Asia.

Alexandru Macedon ajunge în Frigia și vrea să dezlege nodul. Înțelege repede că nu va putea să-l desfacă decât tăindu-l cu sabia. Își va motiva alegerea: „N-are importanță cum se dezleagă acest nod!”

Expresia „nodul gordian” („nodul lui Gordius”) reprezintă: „simbolul unei încurcături pentru rezolvarea căreia mijloacele convenționale sunt insuficiente”.(DEX)

Gabriela Moraru

Standard