Proprietatea termenilor

Căpăstru

Greșeala la zi

El era beat mort pe căpăstrul unei căruțe, în județul Vaslui.” (Radu Banciu, 25.04.2017, B1)

Substantivul neutru căpăstru, e înseamnă „porțiune de harnașament, confecționată din frânghie sau din curea , care se pune pe capul calului, al măgarului etc. pentru a lega animalul respectiv la iesle sau pentru a-l duce undeva.”

Acest lucru înseamnă că respectivul personaj despre care vorbește domnul Radu Banciu, chiar dacă era euforic, nu putea să stea pe căpăstru. Poate pe capră sau în căruță, sau pe cal!

Respectarea sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ! (DEX)

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Chiuvetă sau ghiuvetă?

Greșeala la zi

Cabral: „Ce lustruiești până ce strălucește?”

Concurentă: „Ghiuveta.”(Emisiunea „Ce spun românii”, PRO TV, 24.04.2017)

O greșeală frecventă și supărătoare.

Substantivul feminin chiuvetă, este împrumutat din limba franceză, „cuvette”, după cum se vede scris cu „c”.

Să corectăm!

Cabral: „Ce lustruiești până strălucește?”

Concurentă: „Chiuveta.”

Pronunțarea corectă a substantivelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Batistă!

Greșeala la zi

Despre pleonasm. De data aceasta un pleonasm pe care nu credeam că îl voi întâlni: batiste nazale.

A fost semnalat de doamna Rodica Zafiu în „Dilema” și l-am preluat pentru că este o situație care indică mai multe lucruri: cel care hotărăște cum va fi inscripționat un produs nu e omul potrivit la locul potrivit (ca în atâtea alte domenii) și generațiile tinere n-au avut parte de o școală bună.

Batistă” are sensul „bucată pătrată de pânză (acum și de hârtie) întrebuințată la șters nasul.”(Dex)

Cu batistă nazală am atins culmea pleonasmului!!!

Pleonasmul FACE FOARTE RĂU LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Oftică

Greșeala la zi

M-a luat așa o ofti, că, până la anii ăștia, nu știu să zbor. (Cabral, 20.04.2017, PRO TV)

Din nou o accentuare greșită!

E adevărat că în limba română accentul este liber, nu are un loc fix, iar cuvintele pot fi accentuate pe ultima silabă – băiat, penultima silabă – fată, antepenultima – butelie, a patra silabă – pictoriță etc.

Ce ne rămâne de făcut? Să consultăm dicționarele când nu suntem siguri.

Să corectăm greșeala din enunț!

M-a luat așa o oftică, că, la anii ăștia , nu știu să zbor.”

Vă mai spun că substantivul oftică are g.-d. articulat ofticii, iar pluralul este ofticări.

Ca totdeauna, accentuarea corectă FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Să ne punem de acord!

Greșeala la zi

Să rețină pașaportul omului acela.”(Laurențiu Botin, 04.04.2017, B1)

Greșeala semnalată este și ea destul de des întâlnită.

Cum se explică?

Este o dublă cauză a greșelii. Adjectivul pronominal demonstrativ este o parte de vorbire flexibilă, are o formă pentru nominativ – acuzativ și una pentru dativ – genitiv:

acesta – acestuia, acela – aceluia

aceasta – acesteia, aceea – aceleia

aceștia – acestora, aceia – acelora

acestea – acestora, acelea – acelora etc.

A doua sursă a greșelii este ignorarea proprietății adjectivului de a se acorda în gen, număr și caz cu substantivul determinat:

omul acesta, acela

omului acestuia, aceluia etc.

În enunțul reprodus, vorbitorul nu acordă adjectivul pronominal acela cu substantivul determinat omului.

Așadar, enunțul corect este:

Să rețină pașaportul omului aceluia.”

O completare: așezat în fața substantivului determinat, adjectivul pronominal demonstrativ își schimbă puțin forma – acel om, acelui om.

Acordul adjectivului cu termenul determinat FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Îmbrățișare

Greșeala la zi

Un hug prima dată pentru că nu știu dacă mai prind.”(Marius Moga, 02.04.2017, PRO TV)

Enunțul respectiv a fost adresat unor copii. Efectul lui este de două ori nociv: pentru limba română maltratată prin folosirea barbarismelor și pentru copii cărora le oferim un model de vorbire hibrid pe care îl vor copia.

Am spus-o de mai multe ori: limba română este bogată, expresivă, capabilă să exprime până la nuanță sentimentele și ideile vorbitorilor.

De ce nu sună frumos cuvântul românesc îmbrățișare?

Să corectăm!

O îmbrățișare prima dată pentru că după aceea nu știu dacă mai prind.”

Păsăreasca NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Paște

Greșeala la zi

Astăzi o discuție scurtă despre substantivul propriu Paște.

Paște este un substantiv masculin care are pluralul Paști.

Este o singură siutație când folosim o formă de feminin: Sfintele Paști.

Vă reamintesc și că substantivul comun paște, i are sensul de „pâine sfințită”.

Paște fericit!

Folosirea corectă a substantivelor proprii FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard