Proprietatea termenilor

Stres – a stresa – stresant

Greșeala la zi

Dumneavoastră n-aveți stres?”(Un viceprimar participant la un curs de formare profesională, 16.08.B1)

Substantivul neutru stres, stresuri este un termen medical și înseamnă „nume dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o reacție anormală; efect nefavorabil produs asupra organismului uman de un factor de mediu”.(DEX)

DOOM 2 înregistrează și verbul a stresa cu însemnul de cuvânt nou.

Așadar, domnul viceprimar suferă de stres, probabil, din cauza cursurilor despre stres pe care le-a urmărit într-un loc de vis (adică fără factori de stres), pe banii contribuabililor (evident, fără factori de stres).

Noi, ceilalți, suntem stresați!

Stresul nu face bine, dar folosirea corectă a acestui cuvânt FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Proprietatea termenilor

Dispoziție – disponibilitate

Greșeala la zi

Nu avem nicio disponibilitate legală.”(Un salvamar, 09.08.2017, PRO TV)

Substantivul disponibilitate înseamnă: „însușirea de a fi disponibil, starea a ceea ce este disponibil; lucru, bun de care se poate dispune; rezervă; (mai ales la plural) stare sufletească în care sentimentele și rațiunea se manifestă libere și în plenitudinea lor”.(DEX)

Cuvântul potrivit în enunțul salvamarului era dispoziție care are sensul de „prevedere obligatorie cuprinsă într-o lege sau într-un regulament etc.

Așadar, să corectăm:

Nu avem nicio dispoziție legală.

Respectarea proprietății cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Poveste

Luntrea lui Caron

Poveștile limbii române

Luntrea lui Caron

Zeul Hades al întunericului și al morții îi trimitea sufletele celor morți luntrașului Caron să le treacă cu barca lui Acheronul, unul dintre cele trei râuri care străbate Infernul. Pentru munca lui, Caron era plătit.

Expresia „luntrea lui Caron” are următorul sens: „ajutor în depășirea unei cumpene, vamă materială și sufletească”.(DEX)

(Substantivul propriu Caron primește accentul pe a – Caron.)

Gabriela Moraru

Standard
Proprietatea termenilor

Referire – referință

Greșeala la zi

Domnul la care faceți referință…”( Costel Torje, rectorul Academiei de Poliție, 09.08.2017)

Substantivul referință, referințe înseamnă „informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei persoane; prin generalizare – informație, lămurire, explicație”. (DEX)

Substantivul referire, referiri are sensul „faptul de a se referi” și apare în locuțiunile prepoziționale „cu referire la…, în legătură cu…, relativ la…”și este derivat de la verbul a (se) referi cu sensul „a fi în legătură cu, a viza”.(DEX)

Așadar, cuvântul care trebuie folosit în enunțul domnului Torje este referire:

Domnul candidat la care faceți referire…”

Respectarea proprietății cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie, Nume de locuitori

Nume de locuitori

Greșeala la zi

De unde ești?

(Nume de locuitori)

(4)

Djibouti – djiboutian

Dobrogea – dobrogean

Drobeta -Turnu -Severin – severinean

Ecuador – ecuadorian

Etiopia – etiopian

Ghana – ghanez (litera „h” nu se pronunță)

Giurgiu – giurgiuvean

Guatemala – guatemalez

Guineea – guineean

Gura Humorului – humorean

Guyana – guyanez (va urma)

Numele corect al locuitorilor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Verbul

Din nou despre verbele de conjugarea a II-a

Greșeala la zi

Revin asupra greșelilor de conjugare a verbelor de conjugarea a II-a.

Verbele a cădea, a plăcea, a tăcea, a zăcea sunt, deseori, conjugate greșit la indicativ prezent sau conjunctiv prezent. Auzim de multe ori: cadem, cadeți, placem placeți, tacem, taceți, zacem, zaceți sau să placem, să taceți, să zaceți etc.

La această conjugare, la modurile și timpurile amintite, apare alternanța a /ă: cazi – cădeți, plac – plăcem, tac / să tăcem, zaci – să zăceți etc.

Ca să nu greșim, chiar dacă nu ținem minte regulile, să folosim drept model verbul a apărea la care nu apar greșeli când îl folosim:

apar       apărem

apari      apăreți

apare     apar.

Folosirea corectă a verbelor de conjugarea a II-a FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Poveste

A merge la Canossa

Poveștile limbii române

A merge la Canossa

Sub nicio formă Henric al IV-lea al Germaniei nu voia să recunoască atotputernicia papei. După un timp, însă, va accepta să-l întâlnească pe Papa Grigore al VII-lea. Trece Alpii în plină iarnă și se îndreaptă spre sătucul italian Canossa. Îmbrăcat în haine monahale va aștepta trei zile până va sosi iertarea papală.

Expresia „a merge la Canossa” are sensul următor: „asumarea unei umilințe uriașe”.(DEX)

Gabriela Moraru

Standard