Fără categorie

ȘCOALA DE DUMINICĂ

„ -Băiete, (a vrea, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) acum (a fi, conjunctiv prezent, persoana a II-a, singular)) atent, fiindcă de la capătul (strada, singular, genitiv) vei putea vedea acele clădiri de (care, genitiv) arhitectură suntem (mândru, plural, masculin).”

Aceasta este una dintre cerințele de la examenul absolvenților de clasa a VIII-a din această vară, cărora li s-a cerut să scrie enunțul respectând indicațiile.

E limpede că, fără să ai cunoștințe de limba română (gramatică!) nu poți rezolva corect exercițiul!

Condiționalul-optativ este modul care exprimă o dorință (Aș mânca o înghețată!) și se formează cu ajutorul auxiliarului „a avea”: aș, ai, ar, am, ați, ar vrea. Simplu! Forma cerută este aș vrea!

Mai departe! Verbul „a fi” trebuie pus la conjunctiv prezent, persoana a II-a, singular. Aici ai și o problemă de ortografie.

Îți amintesc: verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la infinitiv prezent – a fi ,infinitiv perfect – a fi fost, viitor – voi fi, conjunctiv perfect – să fi fost, condițional-optativ – aș fi. aș fi fost, imperativ negativ – nu fi!

Scrii cu doi „i” la conjunctiv prezent, persoana a II-a, singular– să fii, gerunziu – fiind, imperativ afirmativ – fii!

Carevasăzică, forma cerută în enunț este să fii.

Genitivul substantivelor feminine necesită puțintică atenție. În general, regula este: iau forma de plural a substantivului și pun, dacă se cere, articolul hotărât. În cazul nostru: stradă – străzi – străzii.

Acum e acum pentru că apare pronumele și adjecticul pronominal relativ „care”.Cu cine se face acordul.

Fii atent (ă)! Ai două substantive -„clădiri” și „arhitectură”. Relativul „care” precedat de articolul genitival „al, a, ai ale”face acordul în felul următor: articolul se scordă cu substantivul de după el, iar relativul cu cel din fața lui: a (arhitectură) căror (clădiri).

Ultima cerință vizează un adjectiv care se termină în -u : mândru. Și o problemă de ortografi: scriu cu un „i” sau cu doi „i” la masculin plural?

Este o problemă comună a substantivelor și adjectivelor terminate în -u sau -iu, masculine și neutre. Scriu cu un „i”la plural și cu doi „i” când termenii sunt atrticulați hotărât: negru – negri, negrii (nori).

Forma cerută este măndri.

Rescriu enunțul rezolvat

„-Băiete, aș vrea acum să fii atent, fiindcă de la capătul străzii vei putea vedea acele clădiri de a căror arhitectură suntem mândri.”

După cum vezi, gramatica FACE BINE LA LIMBĂ! Și la notă!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

ȘCOALA DE DUMINICĂ Greșeli exasperante!

(Multe se aud pe posturile de televiziune!!!)

Butelie! Da, am spus-o de zeci de ori. Cuvântul acesta se accentuează pe vocala e din silaba antepenultimă (numărăm silabele de la sfârșitul cuvântului).

Bu – te – li -e. Butelie.

Mai repetăm o dată!

Mai = repetăm = o dată!

Adică spunem de trei ori același lucru.

Corect: Repetăm.

Numeralele, o altă poveste!

Spunem și scriem: paisprezece (nu, patrusprezece), șaisprezece (nu, șasesprezece), șaptesprezece (nu, șaptisprezece), optsprezece (nu, optisprezece, optâsprezece)!

aibă ! Incorect: să aibe!

Voiam, vream, nu,vroiam!

Trebuie. Nu, trebuiește!

Douăsprezece fete! Douăsprezece cazuri! Nu spunem doisprezece fete, doisprezece cazuri.

Superior, principal etc. Nu au grade de comparșție să spunem: mai superior, mai principal etc.

O greșeală de punctuație la fel de supărătoare: înainte de dar (iar, însă, ci) se pune totdeauna virgulă!

Corectarea FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

                     ȘCOALA DE DUMINICĂ

                           Greșeli de top

A trecut o săptămână tumultoasă! S-a alcătuit un nou guvern! Și multă lume a observat că nu avem decât o ministră! Am discutat de multe ori despre substantivele care denumesc funcții și profesii, și am observat că limba română are capacitatea de a forma de la un substantiv masculin (profesor) unul feminin (profesoară). Ambele corecte. De aceea nu înțeleg de ce substantivul feminin care denumește o profesie sau o funcție este înlocuit cu cel masculin!

Spunem: doamna doctor, și nu doamna doctoriță, doaman primar, și nu doamna primăriță, doamna director, și nu doamna directoare, doamna profesor, și nu doamna profesoară etc.

Intrăm în încurcătură, însă, cănd limba română nu are decăt o formă pentru ambele genuri. De exemplu substantivul „ministru” nu are o formă de feminin. Spunem domnul ministru și doamna ministru. Sau domnul decan și doamna decan etc.

Folosirea corectă à substantivelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

ȘCOALA DE DUMINICĂ Greșeli de top

Errare humanum est, perseverare diabolicum!

Azi pornesc de la două ziceri ale unor jurnaliste tinere.

„Nu sunt anunțate victime omenești.” (Mădălina Vlăsceanu, corecpondent TVR, 21.09. 2021)

„Oltenii s-au calificat mai departe în optimi.” (Ramona Păun, PROTV, 22.09.2021)

Adaug o a treia greșeală întâlnită des la foarte multă lume.

Am auzit, dar în schimb (dar însă) nu am vrut să răspund.

Am revenit asupra acestor pleonasme (boală grea!), deși am vorbit deseori despre ele și am explicat și cauzele.

De ce au greșit cele două tinere jurnaliste? Pentru că nu au fost atente la sensurile cuvintelor. Sau nu le cunosc ceea ce ar fi atât de trist și grav!

Victimă înseamnă „persoană care suferă de pe urma unui accident” în cazul enunțului de mai sus. Adică un om. Se vede ușor că nu pot să adaug lângă acest substantiv și adjectivul „omenesc” sau „uman”.

A se califica înseamnă a merge mai departe într-o competiție în urma unui rezultat bun.

Iar dar înseamnă însă, dar înseamnă în schimb.

Corectăm!

„Nu sunt anunțate victime.”

„Oltenii s-au calificat în optimi.”

Am auzit, dar nu am vrut să răspund.

Pleonasmul, boală grea, NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Înloc de „wow”, ziceți „au”(silaba durerii)!

S-a instaurat confortabil! E lider! Pentru că totul poate fi „wow”! O plimbare este „wow”, o înghețată este „wow”, un spectacol este „wow” și lista este luuungă…

Celebritatea acestei interjecții nu poate fi diminuată nici măcar de mulțimea de cuvinte din vocabularul limbii române care au capacitatea de a exprima fin și nuanțat stări sufletești, emoții, trăiri diverse.

Risc și înșir aici câteva dintre ele: extraordinar, excepțional, imens, colosal, enorm, fantastic, formidabil, minunat, încântător, splendid, magnific, admirabil, fermecător, feeric, uimitor, superb, divin etc.

Nu mă acuzați de patriotism lindvistic! Sunt vinovată de mai multe!

Exprimarea nuanțată a sentimentelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Zi după zi

„Avem o primă centralizare a primei zi.”(Andreea Georgescu, DIGI24, 27.12.2020)

Substantivul „zi” este în cazul genitiv. Se vede ușor că este precedat de articolul genitival „a” și că numeralul ordinal cu valoare de adjectiv care îl precede este la genitiv. Și, cum adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat, înseamnă că forma cuvântului „zi” este greșită. Corect, zile.

În al doilea rând, au ele substantivele feminine așa un comportament să ne pună pe noi în încurcătură! Genitivul singular este egal cu nominativul plural:

n.,- ac. zi, g.,- d. zile

E o zi frumoasă. Lumina zilei l-a învăluit.

Și mai e ceva. Când substantivul este precedat de un adjectiv, cel din urmă preia articolul hotărât: frumoasei zile, dar zilei frumoase.

Și pentru cei care rezolvă nenumărate grile pline de capcane, când analizați substantivul precedat de adjectiv, veți alege varianta substantiv articulat (preluat de adjectiv).

Să corectăm zicerea jurnalistei!

„Avem o primă centralizare a primei zile.”(Nu mai discut despre repetareacuvântului „prima”.)

Respectarea cazurilor substantivelor FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Adjectiv sau adverb?

„Trebuie să răspunzi foarte sinceră.” (Cătălin Măruță, 25.11.2020, PRO TV)

„Să se uite la aceste imagini foarte atentă.”(Cătălin Măruță, 27.11.2020, PRO TV)

Nu am scris de multă vreme, nu pentru că nu mi-am notat tot felul de greșeli, ci pentru că am avut sentimentul eșecului. Dar, am primit un semn de la un cititor care mi-a spus că învață românește și cu ajutorul meu, Patrick din Germania. Pentru el și alții ca el sunt aici și aștept întrebări punctuale să îi pot ajuta.

Ce greșeală face domnul Măruță aici? Tratează un adverb ca pe un adjectiv.

V-am povestit de multe ori că poate exista un cuvânt care să aibă mai multe valori gramaticale. De exemplu: un adjectiv poate să devină adverb. Ce înseamnă acest lucru? Că va deveni o parte de vorbire ce va avea toate caracteristicile acelei părți de vorbire.

În exemplul nostru, cuvintele ”sincer” și „atent”sunt adverbe și nu cunosc categoria acordării în gen, număr și caz. Ele determină verbe, nu substantive ca să se acorde.

Să corectăm:

„Trebuie să răspunzi foarte sincer.”

„Să se uite la aceste imagini foarte atent.”

Respectarea caracteristicelor părților de vorbire FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

Ani-lumină

Un cititor de-ai blogului meu mă anunță că el consideră că „an de zile” nu este un pleonasm. Argumentul este că se spune ani-lumină (scris fără cratimă).

Două observații.

Prima, generală: un anumit aspect dintr-un domeniu științific se discută folosind argumente din acel domeniu.

A doua, tot generală: fiecare dintre noi trebuie să respecte legile sau regurile, chiar dacă nu ne plac. Democrația înseamnă că minoritatea se supune majorității, nu invers!

Substantivul compus „an-lumină”/ „ani-lumină” nu este același lucru cu sintagma „ani de zile. Primul este un cuvânt, în al doilea caz avem o îmbinare de cuvinte care este pleonastică pentru că este evident că anii sunt formați din zile.

Cuvântul „an-lumină” îmi aduce aminte de versurile eminesciene:

„La steaua care-a răsărit / E-o cale-atât de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă.” (Mihai Eminescu, „La steau”)

Pleonasmul NU FACE BINE LA LIMBĂ! Poezia face bine la suflet!

Gabriela Moraru

Standard
Fără categorie

A început campania electorală!

„Ei vor fi un exemplu pentru „faulării” lor.” (Ludovic Orban, B1 TV, 30.08.2020)

Am tăcut o perioadă, nu pentru că nu au mai existat greșeli de exprimare în limba română.

Revin cu formularea de ieri a domnului prim-ministrului căruia am să-i reproșez ( numai din punct de vedere lingvistic) că nu folosește niciodată forma corectă a pronumelui relativ „pe care” („măsura care am luat-o” și nu „măsura pe care am luat-o”) sau accentuează greșit substantivul feminin „prevedere” (prevedere cu accentul pe vocala „e” din silaba „-ve-”, în loc de accentuarea corectă pe vocala „e” din silaba „-de-” prevedere).

Vorbitorii de limbă engleză știu verbul „follow” de la care a plecat domnul prim-ministru în enunțul de mai sus. Și, probabil, că intenția domnului Orban a fost să se adreseze celor care urmăresc rețelele de socializare. Să fie de gașcă!

Să corectăm!

„Ei vor fi un exemplu pentru alegătorii / votanții / simpatizanții lor.”

Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

(Vreau să vă amintesc celor care citiți acest blog că aici eu fac numai politica limbii române!)

Gabriela Moraru

Standard
Barbarisme, Fără categorie

Temperatură, carantină, clor

Greșeala la zi

De ceva vreme suntem „termometrizați! Așa cum suntem și „carantinați” !!!
În aceeași linie, „apa este clorinată”. (Adriana Stere, 10.06.2020, PRO TV)
Există trei cuvinte simple, cunoscute de toată lumea: temperatură, carantină și clor.
În românește spunem: a măsura / a lua temperatura, a pune în carantină / a institui carantina și a pune clor în apă / a dezinfecta apa piscinelor cu clor etc.
Molima limbariței este foarte periculoasă pentru limba română! Fenomenul supărător este amplificat și de faptul că, imediat ce auzim aceste cuvinte, le preluăm. Nu ne trece prin cap să verificăm în dicționar dacă ele există sau nu. Și am avut timp.Am fost în carantină!
Berbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!
Gabriela Moraru

Standard