ȘCOALA DE DUMINICĂ

UN CUVÂNT PE SĂPTĂMÂNĂ

MINTAL / MENTAL

„Nu-i cam mult să ceri intelectualilor să răstoarne Universul doar pentru că poporul e cuprins de lene în același timp mintală și mentală?” (Sever Voinescu, „Popor avem, public la ce ne mai trebuie? în „Dilema veche” nr. 988)

Adjectivul mintal, –ă, –i, –e înseamnă „care aparține minții, privitor la minte, care se produce, se petrece în minte”. (DEX)

Paronimul lui, mental, –ă,-i, –e are sensul „care se referă la mentalitate, privitor la mentalitate”. (DEX)

Mentalitatea este „felul particular de a-și reprezenta lumea al unui individ sau al unei colectivități”. (DEX)

Și ca să fie tabloul complet, iată câteva sinonime ale substantivului „mentalitate”: spiritualitate, gândire, viziune, optică.

Îmbogățirea vocabularului FACE BINE LA LIMBĂ! Și la minte!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

UN CUVÂNT PE SĂPTĂMÂNĂ

VIBE ?

„Mă interesează foarte mult scriitura. Simt vibe -ul ei.” ( Radu Afrim în interviul realizat de Ana Maria Sandu și Marius Chuivu, www.dilemaveche.ro)

Ce înseamnă acest cuvânt? Să îl căutăm în DEX! Nu există.

Ce îmi spune dexoline.ro? „Cuvântul vibe nu există în dicționar.”

Știu că este un cuvânt englezesc.Știu că mulți termeni din limba engleză au intrat în limba română și au îmbogățit-o. Dar mai știu că există pericolul poluării și la nivel lingvistic.

Problema ce și când împrumutăm din alte limbi am discutat-o de multe ori. L-am invocat și pe Titu Maiorescu!

După cum ți-ai dat seama, vibe este un barbarism.

Dicționarele englezo – române ne spun că acest substantiv înseamnă : vibrație, atmosferă, senzație, tremur, aer, energie, sentiment, presentiment.

Sunt suficiente cuvintele românești ca să acopere sensurile termenului englezesc?

Întrebare retorică!

Îmbogățirea vocabularului FACE BINE LA LIMBĂ! Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

UN CUVÂNT PE SĂPTĂMÂNĂ

DECANTARE

„După veacuri de domesticire și decantare, lupoaica a coborât de pe steagul dacic și de pe soclul latin și a devenit„cățea comunitară”. (Andrei Pleșu, „Câinii și românii” ( în „Dilema veche”, nr. 982)

Substantivul „decantare” are următorul sens propriu: „limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie”. (DEX)

Cuvântul provine din verbul „a decanta” care are și un sens figurat; „a limpezi, a clarifica, a lămuri! (DEX)

Așadar, decantare este sinonim cu „limpezire”, „clarificare”, „lămurire”, la figurat.

Procesul de decantare poate fi de durată. Până ne luminăm și ajungem la o concluzie, avem nevoie de timp. Așa cum se întâmplă și până ne hotărâm să acționăm! Și, de multe ori, întârzierea are urmări dramatice!

Îmbogățirea vocabularului FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

UN CUVÂNT PE SĂPTĂMÂNĂ

PARCIMONIE

(…) „căci trăia singur (…) în două camere mobilate cu toată parcimonia.” ( Mircea Cărtărescu, „Theodoros”)

Ajuns în limba română din limba franceză, „parcimonie”, substantivul în discuţie înseamnă „zgârcenie”.

La figurat, sensul lui este: „măsurat, ponderat, reţinut (în manifestări)”. (DEX)

Tot din franceză am preluat şi adjectivul”parcimonios, – oasă, parcimonioşi, – oase” care înseamnă, uşor de dedus, zgărcit, măsurat, ponderat, reţinut.

Îmbogățirea vocabularului FACE BINE LA LIMBĂ! Și la gândire!

Gabriela Moraru

Arhaisme, regionalisme

Greșeala la zi

„Arhaismele. Este bine să le păstrăm acolo undeva.

Ce înseamnă curechi? Dar lubeniță?

Dar asta e mai mult un regionalism.” (Cabral, 11.07.2022, PRO TV)

Dacă tăceai, filozov rămâneai!

Dar așa…

Arhaismele sunt cuvinte vechi, ieșite din uz. Fac parte din masa vocabularului și sunt întâlnite în opere literare și, cu ajutorul lor, scriitorul fixează epoca (în proză sau dramaturgie).

Nici nu vreau să spun de câte feluri sunt, dar vreau să îți spun că au valoare stilistică. Gândește-te la arhaismul fonetic „împle” folosit de Eminescu:

„Căci este sara-n asfințit

Și noaptea o să-nceapă;

Răsare luna liniștit

Și tremurând din apă

Și împle cu-ale ei scântei

Cărările din crânguri.(…)”(„Luceafărul”)

Cât despre regionalisme, după cum le spune numele, sunt cuvinte întrebuințate în diferite regiuni ale țării. Ca și curechi sau lubeniță. Și, bineînțeles, ele sunt regionaliste, nu mai mult sau mai puțin.

Cunoștințele temeinice FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

M-am gândit să vin în ajutorul celor care oscilau între formele unui cuvânt.

Sunt situații când o variantă a unui cuvânt considerată greșită este acceptată în lucrările de specialitate. Și lucrul acesta se întâmplă din mai multe motive pe care le expun specialiștii în DOOM3 unde sunt înregistrate aceste schimbări.

Te anunț că acum este considerată corectă numai accentuarea pe sunetul a al cuvântului antic.

Îți mai spun că verbul a anticipa se conjugă cu sufixul –ez, iar cealaltă formă, fără sufix, nu mai este acceptată: anticipez, anticipează, să anticipez, să anticipeze.

Substantivului propriu Antichitatea (epocă istorică) i se acceptă acum și forma nearticulată – Antichitate.

La fel se întâmplă și cu un alt substantiv propriu, Antanta (Tripla Înțelegere), care are și o formă nearticulată, Antantă.

Și o ultimă informație: pe lângă verbul a anima (a însufleți) care se conjugă fără sufixul – ez (anim, animă, să anim, să anime) apare și verbul a anima (a sugera mișcarea prin desen) care se conjugă cu sufixul – ez: animez, animează, să animez, să animeze.

Cunoașterea formelor corecte ale cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

A MENTORA? ȘCOALA DE DUMINICĂ

În general, oamenii instruiți sunt mai creativi! Cu atât mai mult, cu cât știu și limbi străine. Așa se face că îi auzim folosind cuvinte pe care le formează după model străin.

Dicționarele înregistrează un substantiv , mentor, care înseamnă „conducător spiritual, povățuitor, îndrumător, preceptor, educator”. (DEX)

DOOM-ul 3 acceptă un nou cuvânt ,mentorat, cu pluralul mentorate. Atât!

Limba română este o limbă bogată, iar un argument sunt seriile numeroase de sinonime.

Pornind de la sensurile cuvântului mentor, să găsim sinonimele pentru a denumi acțiunea. Poți folosi: a îndruma, a călăuzi a conduce, a ghida, a orienta, a povățui, a dirija, a sfătui, a învăța, a îndrepta etc.

Nu voi afirma niciodată că și cuvântul incriminat în titlu nu va apărea în dicționarele românești! Dar până atunci, nu strică puțină reținere lingvistică!

Îți amintesc: un cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar, fără a fi asimilat pentru că noțiunea pe care vrei s-o folosești se poate exprima prin destul de multe cuvinte româneși, adică nuanțat, poartă numele de barbarism. Iar barbarii…

Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

SCURTA POVESTE A CAVALERULUI MUSCHETAR

S-a făcut drepatate! Marea carte a cuvintelor a stabilit (sper că pentru multă vreme de acum încolo) că numele adevărat al unuia dintre cei mai cunoscuți cavaleri din ÎMPĂRĂȚIA LIMBII ROMÂNE este MUSCHETAR!

Nu cu mult timp în urmă, mai marii savanți ai cuvintelor acceptaseră într-un document important (DOOM 2) două nume pentru celebrul cavaler: MUSCHETAR și Mușchetar. Dar, tot ei, au reparat greșeala, pentru că toată lumea din ÎMPĂRĂȚIE știe care este originea cuvântului „muschetar”, substantivul „muschetă”. Iar muscheta este o armă de foc folosită din vechi timpuri, mai exact, din Evul Mediu. Nicio legătură cu „mușchi tari” cum credeau unii vorbitori ai limbii române !

Acum, fericit că și-a căpătat vechiul nume, cavalerul nostru așteaptă să fie modificată ortografia de pe coperta unui celebru roman al scriitorului francez Alexandre Dumas, „Cei trei muschetari”: numai cu s, nu cu „ș”!

Îndreptarea unor greșeli FACE BINE LA LIMBĂ

Gabriela Moraru

REZILIENȚĂ

Auzim de ceva vreme despre „Planul Național de Redresare și Reziliență”. Unul dintre termeni ne atrage atenția: „reziliență”. Și pentru că, în dicționarele mai vechi, acest substantiv feminin apare ca un termen monosemantic (cu un singur sens). Mai mult, el este un cuvânt de specialitate care înseamnă „mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc (…).”(Vezi explicația completă în DEX!)

Mai târziu, cuvântul devine polisemantic (cu mai multe sensuri). Iată-le!

1. „Capacitatea unui corp de a reveni la forma și dimensiunile inițiale după deformare.”

2. „Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic etc.)”

Aștept cu interes și speranță revenirea noastră la normalitate, deși mă întreb ce înseamnă normalitate!

Cunoașterea sensului unui cuvânt FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

RAPEL

Cuvântul -vedetă al acestor zile este substantivul polisemantic „rapel”.

Primul sens este „reducerea unei piese sau al unui sistem tehnic în poziția inițială, sub acțiunea propriei greutăți ori a unor forțe elastice.” (DEX)

Cel cu care se folosește acum atât de des cuvântul „rapel” este „revaccinare a unei persoane vaccinate în trecut, cu o cantitate mai mică de vaccin, pentru a-i întări sau a-i prelungi imunitatea dată de vaccinarea inițială.”DEX)

Substantivul se folosește și în sintagma „în rapel” pe care alpiniștii o cunosc și o folosesc pentru că înseamnă „coborâre a unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dublă.”(DEX)

Cunoașterea sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru