Deficite sau deficituri?

Greșeala la zi

Revin asupra concurenței dintre desinențele de plural ale substantivelor neutre -e și -uri pentru că, de multe ori oscilăm între ele și, un lucru bun, ne întrebăm care formă este corectă.

Iată un exemplu:

„Au cele mai mari deficituri în economie.”(Radu Banciu, 05.03.2018, B1)

Substantivul neutru deficit are pluralul corect deficite.

S-au făcut studii despre concurența dintre cele două desinențe de plural. De exemplu, profesorul Grigore Brâncuș realizează în 1975 o statistică a substantivelor neutre noi și observă că, din totalul de 4586 de substantive neutre, 3061 formează pluralul în -e, 1307 au desinența -uri, iar pentru 57 ambele forme sunt corecte. Restul de 161 (cele terminate la singular în -iu) fac pluralul în -i. Și, chiar dacă observațiile lui merg mai departe, niște reguli care să nu aibă excepții nu se pot aplica în acest caz. Rămâne DOOM-ul!!!

Trec în revistă câteva substantive neutre a căror desinență de plural se greșește mai des: aragaze, aziluri,canale, chibrituri,colete, completuri, horoscoape, profiluri, șampoane etc.

Formele corecte de plural ale substantivelor neutre FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Paradisuri sau paradise?

Greșeala la zi

„Și în Panama , și în alte paradise fiscale.”(Dl. Bădin, 01.02.2018, B1)

Substantivul neutru paradis are pluralul corect paradisuri.

Sensul acestui substantiv este cunoscut, dar îl voi mai prezenta: „grădina raiului în care, potrivit credințelor religioase, au trăit Adam și Eva până la păcatul originar și în care ajung după moarte sufletele oamenilor fără păcate; rai, eden; (fig.): loc plăcut, minunat, splendid; priveliște încântătoare; ceea ce desfată privirea sau sufletul; fericire supremă.”(DEX)

Să corectăm:

„Și în Panama, și în alte paradisuri fiscale.”

Formele corecte ale pluralului substantivelor FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Nivele – niveluri

Greșeala la zi

„- …pentru toate cele trei nivele.”(Dragoș Chitic, primarul din Piatra Neamț)

• • Niveluri, domnule primar! ( Radu Buzăianu, realizatorul emisiunii „„Bună, România!”, B1, 26.01.2018)

Iată că e timp de „discuții filologice”, vorba lui Caragiale.

În discuție, două forme de plural ale substantivului nivel: nivele și niveluri.

Sensurile acestui substantiv neutru sunt: „înălțime, stadiu, treaptă”și ambele forme de plural sunt corecte, indiferent de sens.

Apare aici și un fenomen foarte răspândit în rândul jurnaliștilor: să-i corecteze în direct pe toți politicienii care greșesc și să creadă despre ei înșiși că vorbesc o limbă română perfectă. Această opinie pare să nu fie împărtășită de cei care dau anunțuri de angajare a unor ziariști în care, totdeauna, printre cerințe, se află „să scrie și să vorbească corect românește”!!!

Schimbările la nivelul limbii române sunt semnalate în lucrările de specialitate (dicționare) și cunoașterea lor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

O poveste tristă

POVEȘTILE LIMBII ROMÂNE

O poveste adevărată

Povestea se petrece în țara vorbitorilor de limbă română și pornește de la un cuvânt pe care l-am auzit foarte des în ultimele zile: doctoră.

Acțiunea se petrece într-un spital din București unde ierarhiile medicale sunt respectate: domnul profesor care vine la vizită rar, dar toată lumea se agită în sensul că vizitatorii, care sunt de altfel internați ca să aibă grijă de persoanele din familie aflate acolo, sunt trimiși din zonă să nu fie văzuți, deși toți cunosc realitatea; doctorul de salon pe care nu-l vezi aproape deloc și de la care nu reușești să afli nimic despre ruda internată; doctorul rezident care este mai prezent și vine zilnic să consulte bolnavul; viitorul doctor rezident care face practică, asistentele medicale care aduc medicamentele pentru toată ziua, deși bolnavul respectiv are probleme de concentrare, infirmierele care apar dimineața cât mai devreme și intră în salon în așa fel încât, dacă ai fi mort, te-ai trezi, „doamnele de la curățenie” care schimbă lenjeria și îți atrag atenția să nu te așezi pe pat, deși ai dreptul, sau spală toaleta și pune mopul de-a curmezișul ușii ca nu cumva să intri și continuă să vorbească la telefon imperturbabil.

Locul acesta numit spital și unde se află oameni care au nevoie de multă îngrijire și de condiții normale e plin de lume care stă sau se plimbă pe culoare, vorbește tare, foarte tare, inclusiv noaptea, vorbește neîntrerupt la telefon (inclusiv personalul medical).

Și povestea care nu este poveste poate continua.

Dar să revin la pretextul de la care am pornit.

Există în limba română o serie de substantive care își formează masculinul sau femininul prin sufixe numite moționale. De exemplu: leu – leoaică, curcă – curcan.

La fel se întâmplă și cu unele substantive care denumesc profesii: profesor – profesoară, croitor – croitoreasă, poștaș – poștăriță, doctor – doctoriță etc.

Pe cei care se adresează doctorițelor – doamna doctoră – îi rog să se adreseze și poștăriței – doamna poștașă!!!

Gabriela Moraru

Panglică (2)

Greșeala la zi

Panglică (2)

Încă din clasele primare învățăm că, în limba română, înainte de b și p se scrie m, nu n inclusiv în prefixe care, înaintea altor consoane, se scriu cu n.

Așadar vom scrie: ambulanță, bomboană, complăcea, emblemă, improviza, împărat, îmbogăți îmbolnăvi etc.

Există și o excepție: substantivul propriu Instanbul.

Cuvântul care a fost „vedeta” ultimelor zile nu conține grupul consoana m + b / p! El este panglică.

Învățătura și o școală bună FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Panglică sau pamblică?

Greșeala la zi

Dilema zilei : cum este corect „panglică” sau „pamblică”?

Se poate răspunde simplu și, dacă avem dubii, ne uităm repede-repede în DOOM2 (2005).

Aici aflăm că singura formă corectă este panglică.

Atenție! Limba română standard (limba română literară) este aspectul cel mai îngrijit al limbii române și normat (trebuie să ținem seama de reguli unanim acceptate). Așadar, orice român ar trebui să se străduiască să folosească limba română standard, nu numai profesorii de română cum cred unii oameni politici.

Și încă un lucru: zice un proverb românesc „Mai bine să vezi bârna din ochiul tău decât paiul din ochiul altuia!” Pentru că unii dintre cei care l-au criticat vehement pe un nominalizat pentru postul de ministru se exprimau și ei cu greșeli.

Și ultima observație: există și regionalisme care trebuie folosite numai în

într-un limbaj popular (limba populară – are caracter spontan, neelaborat).

Nu numai profesorii de limba română trebuie să vorbească corect!

A ne pregăti să vorbim corect FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Diriginta!

Greșeala al zi

„O luau cu sărut mâna așa cum o luai pe doamna diriginte.”(Radu Banciu, 25.01.2018, B1)

Substantivul masculin și feminin folosit în enunț are următoarele forme: diriginte, diriginți (masculin), dirigintă, diriginte (feminin).

Spre deosebire de substantivele masculine, cele feminine au forme diferite pentru cazurile N.Ac. și G. D la singular.

Spunem: (pe) diriginta, – dirigintei / (pe) doamna dirigintă – doamnei diriginte.

Cuvântul denumește „profesorul însărcinat cu dirigenția unei clase de elevi”; „șef al unui oficiu poștal sau vamal”; „responsabil al unei farmacii”; (în trecut) „director al unei școli primare rurale”.(DEX)

Pentru că substantivul „dirigintă” este în enunț în cazul acuzativ, atunci forma corectă este:

„O luau cu sărut mâna așa cum o luai pe doamna dirigintă.”

Respectarea formelor corecte ale substantivelor feminine FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

June

Greșeala la zi

Primarul din Tălmăcel ne-a vorbit despre o sărbătoare tradițională a locului unde participă „junii și junesele”. (La PRO TV, 08.01.2018)

Substantivul și adjectivul june, care astăzi se folosește rar, are formele următoare: june, juni, june.

Ca substantiv, el este folosit regional cu sensul de „holtei, burlac, becher”. (DEX)

Există și un diminutiv pentru masculin: junel, junelaș.

Iată  cum  folosește cel mai mare dramaturg român substantivul „june”:

„Cine sunt? Mă întrebi cine sunt? Sunt un june tânăr și nefericit, care sufere peste poate și iubește la nemurire.” (Replica lui Rică Venturiano din comedia „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale.)

Folosirea corectă a substantivelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Colecist

Greșeala la zi

„Florin Iordache a fost operat după ce a avut o criză de colicist.”(Text scris pe burtieră, B1, 11.01.2017)

Forma corectă a substantivului neutru greșit în text este colecist, colecisturi. Este un termen medical care are și un sinonim – veziculă biliară.

Uneori, politica provoacă și astfel de neplăceri politicienilor.

Dar nici noi nu scăpăm: politicienii noștri ne mănâncă ficații!

(Ca să fiu corectă, greșeala semnalată a fost remediată de B1 după câteva ore bune!)

Recunoașterea unei greșeli FACE BINE LA LIMBĂ! Și în viață!

Gabriela Moraru

Șorici sau șoric?

Greșeala la zi

„Care e secretul unui șoric bun de porc?” (Reporter, B1, 24.12.2017)

Deși a trecut ceva timp de când ne bucuram de bucatele de Crăciun, totuși trebuie să corectăm greșeala din enunț.

Șorici este forma corectă a acestui substantiv neutru care este defectiv de plural.

Există și o expresie regională care conține substantivul șorici: „oaie cu șorici” care are sensul „(a fi) prost și obraznic”.

„Degeaba a umblat pe la școli multe, tot oaie cu șorici a rămas.” (Dicționar de expresii și locuțiuni ale limbii române)

Așadar, enunțul corect este:

„Care este secretul unui șorici bun de porc?”

Forma corectă a substantivelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru