ȘCOALA DE DUMINICĂ

Românii învață limbi străine! Mă rog, unii. E un lucru foarte bun. Dar există și un pericol, dincolo de păsăreasca născută din folosirea în același enunț a unor cuvinte aparținând la două limbi (română și engleză, de exemplu).

Apare tentația de a calchia (a traduce cuvânt cu cuvânt neluând în calcul sensul) expresii, locuțiuni din alte limbi. La asta se adaugă tot felul de clișee pe care le preluăm cu entuziasm de la cei foarte prezenți la televizor, mai ales jurnaliști, comentatori, analiști etc.

DOOM3 NE ATRAGE ATENȚIA ASUPRA LOR ȘI NE RECOMANDĂ SĂ LE EVITĂM!

Iată câteva dintre ele: a considera pe persoană fizică, a da din casă, a face din pix, a fi despre, a semna ca primarul, a spune cu subiect și predicat etc.

Respectarea recomandărilor specialistilor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

CHIP, ÎNFĂȚIȘARE

„(…) automat se schimba și look-ul camerei.”( Reporteră, emisiunea „Vorbește lumea”, PRO TV, 04.11.2020)

De ce nu sună bine, în cazul de mai sus, „aspectul camerei”?

De ce nu sună bine „și-a schimbat înfățișarea”?

E mai cool look-ul, nu?

Bun, cuvântul „înfățițare” se referă și la lucruri. Dar numai la „înfățișarea unei ființe sau a unui obiect, redat prin pictură, sculptură etc.” (DEX) Cum sună acum enunțul de la care am pornit?

Se recomandă folosirea cuvintelor din vocabularul limbii române care au același sens cu un cuvânt dintr-o altă limbă, chiar dacă ni se pare că sună mai special. O spunea Titu Maiorescu în secolul al XIX-lea. Limbarița era numită de el elegant „beția de cuvinte”!

Și ea NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Cantitate

Greșeala la zi

„E imposibil să nu adune o cantitate mare de oameni.” (Administrator restaurant, PRO TV, 06.07.2020)
Alături, probabil, de o cantitate egală de mici!
Substantivul feminin „cantitate” se referă la obiecte. Are sinonime precum „câtime”, „număr”, „mărime”, dar înseamnă „ansamblul determinărilor care exprimă gradul de dezvoltare a însușirilor unui obiect susceptibile de a fi măsurate și traduse numeric; însușire a obiectelor a căror schimbare nu produce la început modificări radicale în calitatea lor, ci numai pregătește aceste modificări.”( DEX)
Dincolo de explicațiile uneori mai complicate din DEX, trebuie să reținem că nu putem spune „cantitate de oameni”! Putem spune: o mulțime, un număr mare, mulți oameni etc.
Respectarea proprietății termenilor FACE BINE LA LIMBĂ!
Gabriela Moraru

Nu e poveste!

Greșeala la zi
„O poveste epică, un compendiu, dacă vreți.” (Dorin Chioțea, TVR1, 21.02.2020)
Domnule jurnalist, Dorin Chioțea, eu nu vreau! Nu vreau să aud asemenea exprimări pe postul național de televiziune!
Substantivul „poveste” înseamnă „specie a epicii (populare) în care se relatează întâmplări fantastice ale unor personaje imaginare în luptă cu personaje nefaste și în care binele triumfă; narațiune cuprinzând fapte posibile sau reale.”(DEX)
Adjectivul „epic” are semnificația următoare: „care exprimă, în formă de narațiune, idei, sentimente, acțiuni etc. ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare”.(DEX)
Și, pentru că nu vă era suficient, ați folosit și substantivul „compendiu” care înseamnă „expunere sintetică a unei lucrări, a unei discipline, a unei concepții; conspect; publicație în care se face o asemenea expunere”. (DEX)
Așadar, nu se pot alătura substantivul „poveste” și adjectivul „epic” pentru că spuneți același lucru de două ori creând un frumușel pleonasm! Adăugarea enunțului cuvântul „compendiu” e ca nuca în perete! E o fractură de logică, un nonsens: ori e o poveste, ori e o prezentare pe scurt! Din această dilemă nu puteți ieși?
Lectura FACE BINE LA LIMBĂ! Îți imbogățește vocabularul și te ferește de greșeli!
Gabriela Moraru

Intrigant

Greșeala la zi
„ El pune la cale un plan intrigant.”(Alina Alexoi, 25.01.2020, TVR2)
Cuvântul „intrigant” este substantiv, dar și adjectiv. Indiferent ce parte de vorbire este, el se referă numai la persoană. O persoană poate fi intrigantă. Sensul lui este „persoană care face sau bagă intrigi”. (DEX)
Vornicul Moțoc, celebrul personaj al lui Costache Negruzzi din nuvela „Alexandru Lăpușneanul”, este gata de trădare pentru că „știa că Alexandru-vodă a să aibă nevoie de un intrigant precum era
el.”Că acest lucru nu prea i-a folosit este o altă poveste!
Planul nu poate avea această calitate. El poate fi diabolic, mârșav etc.
Cunoașterea sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ! Ce să spun despre cunoașterea operelor literare fundamentale ale literaturii române?
Gabriela Moraru

Țuică și palincă

„A spune țuică de prune este un pleonasm. Țuica se face doar din prune. Pălinca se face și din alte fructe.” (Un producător, B1 TV, 01.09 2019)

Domnule, am încurcat-o, îmi zic. Eu spun „țuică” chiar dacă este din corcodușe!

Să apelăm la catastif!

„Țuică” înseamnă„ băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe”.(DEX)

Cât despre „palincă” ni se spune că este sinonim cu „rachiu”, iar sensul acestuia din urmă este „nume generic dat diferitelor băuturi alcoolice tari obținute natural prin distilarea vinului, a fructelor, a sucurilor fermentate, a cerealelor sau sintetic, prin diluarea alcoolului cu apă fără adaos de sirop de zahăr; vinars”. (DEX).

Forma ”pălincă” este o variantă, dar forma „palincă” este literară!

Cunoașterea sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Fiabilitate

Greșeala la zi
„Ce fiabilitate au aceste persoane?” (Radu Banciu, 10.09.2019, B1)
Greu de spus. Pentru că „fiabilitate” înseamnă „însușirea de a fi fiabil”; „siguranță în exploatare”. (Dex)
Adjectivul „fiabil”se referă numai la „componente, aparate, instalații, echipamente” și înseamnă „care reprezintă siguranță în exploatare”.(DEX)
Știu că, uneori, exasperați de felul în care unii ajung în funcții importante pentru care nu-i recomandă nimic, ne simțim în pericol.
Respectarea proprietății cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!
Gabriela Moraru

Adagio – adagiu

Greșeala la zi

„Aș adăuga un adagio.”(Un domn primar din Moldova, BI TV, 19.06.2019. Din păcate, nu i-am reținut numele!)
Domnului primar îi spun că „adagio” (silabisit a-da-gio) este un termen muzical care înseamnă „lent, în tempo rar; compoziție muzicală; dans lent într-un balet” (DEX)
El are un paronim – adagiu (silabisit a-da-giu) care înseamnă „maximă, sentință, aforism”(DEX)
Nu știu ce a vrut să adauge domnul primar, dar, cu siguranță, era un lucru important!!!
Superficialitatea, necunoașterea sensului cuvintelor NU FAC BINE LA LIMBĂ”
Gabriela Moraru

A colcăi

Greșeala la zi

„E o lipsă de amenajare care colcăie.” (Dorin Chioțea, TVR1, 26.06.2019)
A treia zicere a domnului Chioțea (jurnalistul potrivit la locul potrivit).
Verbul „a colcăi” se folosește atunci când vrei să spui despre oameni sau animale că „umblă de colo până colo în număr mare”, iar despre locuri sau obiecte că „sunt pline de oameni sau de animale care umblă de colo până colo”. Așa scrie la DEX.
Cum poate „o amenajare” care lipsește să colcăie numai domnul Dorin Chioțea știe! „Din această dilemă nu puteți ieși. Am zis!”
Respectarea proprietății termenilor FACE BINE LA LIMBĂ!
Gabriela Moraru

Marasm

Greșeala la zi

„E un mare marasm imobiliar.” A doua zicere a jurnalistului Dorin Chioțea.(TVR1, 26.06.2019)
Substantivul neutru „marasm” este un cuvânt livresc și înseamnă „stare de epuizare fizică sau de decădere morală”.(DEX)
Oare ce credea domnul în cauză că înseamnă acest cuvânt de îi atașează și un determinant, adjectivul „imobiliar”?
Faceți exercițiul următor: puneți în locul substantivului „marasm” explicația din dicționar. Citiți enunțul!
Dacă nu știi un cuvânt, caută-l în dicționar! Face bine la limbă!
Gabriela Moraru