A MUȘAMALIZA, A DEBUTA ȘCOALA DE DUMINICĂ

Îți prezint două enunțuri.

„Să se mușamalizeze pe ei.” (Radu Buzoianu, B1TV, 04.04,2022)

„Au debutat pentru prima oară.”(Cornel Gheorghe, EUROSPORT, 25.03.2022)

Verbul a mușamaliza nu este un verb reflexiv, deci nu poate fi însoțit de pronumele reflexiv. Este un verb tranzitiv (poate avea un complement direct). De exemplu:

A mușamalizat greșeala lui Andrei.

Și, după cum ți-ai dat seama, înseamnă: „a ascunde, a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă, a cocoloși”.(DEX)

Al doilea verb, a debuta, este un verb intranzitiv (acțiunea lui nu se răsfrânge asupra unui obiect), iar sensul lui nu permite un determinant de tipul „pentru prima oară” pentru că apare un pleonasm. (Debut înseamnă „început”)

Sensurile acestui verb sunt: „a-și face debutul într-o carieră, pe scenă etc; (despre un autor) a publica prima lucrare.”(DEX)

Să corectăm!

„Să mușamalizeze.”

„A debutat.”

Pleonasmul NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

Pornesc astăzi de la o zicere a unui jurnalist: „Se așteaptă o concluzie finală.”

Substantivul „concluzie” înseamnă „încheierea unui șir de judecăți (…); ultima parte a unei expuneri sau a unei opere, care cuprinde rezultate finale.” (DEX)

Și se vede ușor că există un pleonasm în enunțul inițial pentru că o concluzie este ultimul lucru pe care îl spui legat de ceea ce ai spus înainte. Adică finalul.

Și, pentru că suntem aici, îmi amintesc că le spuneam elevilor mei când foloseau un cuvânt care nu era acceptat, că îi voi anunța când se va întâmpla minunea. Acum sunt în această situație.

DOOM3 a inclus și verbul „a concluziona” în rândul cuvintelor corecte! De acum nu vă voi corecta cerându-vă să folosiți verbul „a conchide”, puteți să folosiți și verbul neacceptat până acum, „a concluziona”! La fel, locuțiune aconjuncțională „în concluzie”.

Pleonasmul NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ Greșeli de top!

Errare humanum est, perseverare diabolicum!

Astăzi despre un verb care suportă din partea noastră muuulte intervenții. Este foarte cunoscut, folosit, știut, indispensabil. La două vorbe, hop și el! Este verbul „a avea”. Și greșeala despre care vorbim este foarte des întâlnită.

Care este forma corectă a verbului „a avea” la conjunctiv prezent?

Forma lui de conjunctiv prezent, persoana a III-a este una singură: să aibă! Cu”ă”, nu cu „e”, nu cu „vă” sau „ve”. Nu e corect să aibe, să aivă, să aive! Corect: să aibă!

A doua greșeală de top este un pleonasm: „a rezuma pe scurt”.

Sensul verbului „a rezuma” este „a reda pe scurt esențialul unei lucrări, al unei expuneri”. (DEX)

Așadar spunem și scriem „a rezuma o lucrare, un roman etc. Înseamnă să prezentăm conținutul pe scurt.

Corectarea greșelilor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ Greșeli de top!

Errare humanum est, perseverare, diabolicum!

Sigur, suntem oameni, nu suntem perfecți. Greșim. Problema apare când nu vrem să corectăm.

Astăzi două greșeli repetate până la exasperare de jurnaliști de la diferite posturi de televiziune.

Prima greșeală este una de accentuare și, despre ea, am vorbit de muuulte ori!

Substantivul „butelie”a fost des folosit la posturile de televiziune pentru că obiectul numit a dus la nenorociri. Doamne ferește!

Acest substantiv este împrumutat din limba franceză: bouteille. Iar limba română respectă accentuarea din limba de unde împrumută. Accentul cade pe vocala „e”.

La fel și în limba română: bu – te – li- e. Adică pe silaba a treia de la sfârșitul cuvântului.

A doua greșeală: comentatorii sportivi care au de lucru în aceste zile spun „s-au calificat mai departe”.

Este un pleonasm pentru că „a se califica” înseamnă în acest caz „a obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc.”(DEX)

A greși e omenește, a persevera în greșeală este grav, extrem de grav, ca să nu spun diavolesc.

A te corecta FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

VIS, PLAN

GREȘEALA LA ZI

În una dintre edițiile emisiunii „Ce spun românii?”, la întrebarea „Ce-și fac românii?”, unul dintre răspunsuri scris pe ecran a fost: „vise/planuri de viitor.”

Trei dintr-o lovitură! Trei greșeli pe care le întâlnim deseori.

Prima greșeală, substantivul „vis. Când sensul lui este „aspirație”, forma de plural este visuri.”Când sensul lui este „imagine din timpul somnului”, forma de plural este vise.

A doua greșeală: înainte și după bara oblică se folosește un spațiu.

A treia greșeală, pleonasmul aproape generalizat „planuri de viitor”!

Aș vrea să-i întreb pe cei care își fac „planuri de viitor”, cum își fac„ planuri de trecut”?

Substantivul „plan” are ca prin sens „proiect elaborat cu anticipare, cuprinzând o suită ordonată de operații destinate să ducă la atingerea unui scop.”(DEX) Iar verbul „a plănui” înseamnă „a pregăti ceva pentru viitor”. (DEX)

Să corectăm:

„Visuri / Planuri”

Corectarea greșelilor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

A CONVIEȚUI

„Cum putem atunci conviețui împreună sau dialoga dacă avem credințe diferite, ba chir incompatibile uneori? (Andrei Cornea, „Credință vs. rațiune sau credință vs. credință?”, Dilema veche” nr.879, pag. 3)

Se întâmplă și la case mai mari!

Verbul „a conviețui” înseamnă „ a trăi împreună în același loc cu cineva; a coabita.”(DEX)

El este format din elementul de compunere„ con-”(prefixoid) care înseamnă „împreună cu ”și care ajută la formarea unor cuvinte compuse și verbul „viețui”.

Este clar pleonasmul!

Să corectăm!

„Cum putem atunci conviețui sau dialoga (…)?”

Pleonasmul NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Alternativă

Săptămâna trecută, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a vorbit despre „cele două alternative” luate în calcul pentru rezolvarea căldurii în București.

.Substantivul „alternativă”este greșit folosit de multe ori. Am mai vorbit despre greșeala care se face pentru că nu se cunoaște sensul cuvântului.

„Alternativă” înseamnă „posibilitatea de a alege între două soluții, între două situații etc. care se exclud; relația dintre două judecăți în care, dacă o judecată este adevărată, cealaltă e neapărat falsă.” (DEX)

În cazul zicerii primarului, pleonasmul este evident.

Să corectăm!

De exemplu: În cazul Bucureștiului există următoarea alternativă.

Cunoaștera sensului cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Poliglot

„Politicienii americani nu sunt foarte poligloți.”(Jurnalistă, DIGI 24, 17.12.2020)

Cuvântul „poliglot” este un adjectiv cu patru forme (poliglot, -ă, poligloți, -te), dar folosit și ca substantiv, pe care l-am împrumutat din limba franceză (polyglotte).Primul sens al acestui termen este „care vorbește mai multe limbi”.(DEX)

În structura cuvântultu apare prefixoidul „poli” ( element de compunere care înseamnă „mai mulți”, „mai multe”, multiplu” .

Se vede cu ușurință că acest cuvânt nu poate avea grade de comparație.

Așadar, spunem și scriem:

„Politicienii americani nu sunt poligloți.”

Folosirea corectă a gradelor de comparație FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Etnogeneza

„De altfel, se amintește de etnogeneza poporului român.”(Florin Petre, părinte diacon, 30.11.2020, TVR1)

Substantivul feminin „etnogeneză” este împrumutat din limba franceză. Are un sinonim, „etnogenie”, iar sensul acestor cuvinte este: „ramură a antropologiei care studiază originea și filiația raselor și a popoarelor.” (DEX)

Se observă cu ușurință că în componența cuvântului „etnogeneză” intră termenii „etno” și „geneză”. Adică, nașterea poporului.

Așadar, „etnogeneza poporului” este un pleonasm.

Să corectăm!

„De altfel se amintește de etnogeneza românească.”

Pleonasmul NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Barbarisme + pleonasm = moarte curată!

Greșeala la zi

„ (…) îi pot incapacita luni de zile.”( Știre, TVR 1, 09.07.2020)
Nu de multă vreme am vorbit despre folosirea unui barbarism – capacita / capacitare -. Nu mă gândeam că pot să aud la postul național de televiziune un enunț ca cel de sus, pe care l-am reprodus parțial, în care să constat că barbarismul semnalat a făcut pui – incapacita -.
Și el este asezonat cu un pleonasm cât toate zilele, pentru că, nu-i așa, lunile nu sunt formate din zile, ci din brânză. Sau din altceva ce vă place.
Știrea se refera, dacă ați fost bulversați de formulare, la posibilitatea ca oamenii să fie inactivi pentru o lungă perioadă.
Dragilor, barbarismele și pleonasmul NU FAC BINE LA LIMBĂ! FAC FOARTE RĂU!
Gabriela Moraru