Pastila de literatură

Arta poetică

Pastila de literatură

Așa cum v-am promis, voi discuta astăzi despre arta poetică. Mai exact despre arta poetică a poeților. Este un subiect posibil la bacalaureat. Aveți libertatea sa va alegeți la examen dintre creațiile poeților următori: T. Arghezi, „Testament”, L.Blaga, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, I.Barbu „Din ceas dedus” sau G.Bacovia „Plumb”.
O poezie – artă poetică – este o creație în care poetul face o pledoarie pentru propria artă. Îşi defineşte drumul în creaţie, temele, sursele limbajului său poetic, ce crede despre rolul artei şi al artistului, despre relaţia lui cu propria artă.
Cea mai cunoscută artă poetică din literatura române este poezia „Testament” de Tudor Arghezi. Vom face demonstraţia data viitoare.
Literatura FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Bacalaureat, Pastila de literatură

Simbolismul (3)

Pastila de literatură
Simbolismul (3)

Poezia pe care o studiați la clasă din creația lui George Bacovia este „Plumb”. Voi folosi acest text din mai multe motive: să demonstrăm împreună că acest text se încadrează în curentul simbolist și că poezia este o artă poetică.
Iată textul (pe care ar fi bine să-l știți pe dinafară!):
„Dormeau adânc sicriele de plumb
Și flori de plumb și funerar vestmânt –
Stam singur în cavou… și era vânt…
Și scârțâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –
Stam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripele de plumb.” (George Bacovia, „Plumb”)

Ce caracteristici ale simbolismului puteți numi?
În primul rând prezența simbolurilor pe care poeții simboliști nu le descifrează (cuvântul „simbolism” vine din grecescul „symbolon” care înseamnă „semn”). Este ușor de văzut că simbolul central este „plumb”. Gândiți-vă la acest metal! Este greu, cenușiu. Sugerează, așadar, apăsarea, amenințarea, lipsa de orizont a lumii care reprezintă o amenințare la adresa sensibilității unui creator. Asociați acest simbol cu următoarele: sicrie, flori, vestmânt (funerar), cavou, coroanele, mort, toate din sfera morții. Toate sugerează o realitate ostilă creatorului.
În a doua strofă apar simboluri și din sfera vieții interioare: amorul, aripele, ambele determinate de simbolul central „plumb”. Cred că ați înțeles că se adâncește ruptura dintre lume și creator.
Veți putea menționa în demonstrația voastră că sugestia se realizează pe baza corespondenței: elementele lumii exterioare (cavou, flori, vestmânt, mort etc.) sunt semne ale lumii interioare.
O altă caracteristică pe care o puteți numi este valoarea muzicală a cuvintelor , prozodia și rolul elementelor paraverbale (pauzele). Muzica funebră este sugerată de sonoritățile rimelor (plumb – plumb, vestmânt – vânt, strig – frig ), pauzele așezate simetric în cele două strofe. Monotonia „melodiei” este susținută și de simetria versurilor (dormeau – dormea, plumb (de trei ori în fiecare strofă în același loc) etc.
În fine, puteți numi și o temă simbolistă: singurătatea.

Sper că vă sunt de ajutor. Data viitoare despre arta poetică.

Puțină literatură FACE BINE LA LIMBĂ! Și la notă!

Gabriela Moraru

Standard
Bacalaureat, Pastila de literatură

Simbolismul (2)

Pastila de literatură
SIMBOLISMUL (2)
Ce ar trebui să știți despre acest curent literar (bac și cultură generală sau invers)?
Este un curent literar apărut în Franța ca o reacție împotriva parnasianismului (curent poetic care se caracterizează printr-o atitudine impersonală, prin cultivarea motivelor literare ce țin de istoria civilizațiilor, mitologie, descrieri de natură exotică și de obiecte de lux, având cultul formei și un lirism obiectiv), a romantismului retoric (un romantism declamator, demonstrativ, care produce convingeri) și a naturalismului (un realism îngroșat, cu o privire de reporter asupra realității), care promovează conceptul de poezie modernă.
Acest curent literar are un precursor: poetul francez Charles Baudelaire.
Numesc și câțiva reprezentanți: Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé, Renè Ghil, Jean Moréas.
Caracteristicile acestui curent literar pe care trebuie să le descoperiți în textele literare suport:
– poezia este incompatibilă cu retorica, cu descrierea, cu anecdotica, esența poeziei este muzica (ea sugerează); primatul muzicii în poezie înseamnă că ceea ce exprimă poetul, starea lui de spirit nu poate fi descrisă, ci numai sugerată ca în muzică:
– cultivarea simbolurilor;
– practicarea sugestiei (simbolul nu este dezvăluit, el este sugerat);
sugestia se realizează pe baza unei corespondențe care surprinde relații ascunse între fenomene: elemente ale lumii reale devin semne ale lumii interioare:
apariția unor relații între senzații diferite: vizuale, auditive, olfactive, senzitive – „O pictură parfumată cu vibrări de violet”( G. Bacovia, „Nervi de primăvară”): corespondența dintre simțuri diferite se exprimă la nivelul formei prin sinestezie:
– cultivarea valorii muzicale a cuvintelor care au puterea de a crea atmosfera sufletească;
– eliberarea de constrângerile prozodiei clasice: cultivarea versului liber, uneori alb, a rimelor interioare, repetarea unor sunete prin care se obțin armoniile sonore, jocul de cuvinte, refrenul, pauzele;
– tematica simbolistă (temele = stări sufletești): evadarea spre țărmuri necunoscute, singurătatea, spleenul, apăsarea anotimpului pluvios, a zilelor interminabile și a neliniștii de durată, orașul de provincie, misterul, natura (parcul marea, insulele, natura luxuriantă semn al nostalgiei infinitului, nevroza (melancolia simbolistă) și teme sociale (o mai mică pondere).

Promit o nouă aplicare pe text a caracteristicelor prezentate.

Puțină literatură FACE BINE și LA LIMBĂ, și LA CULTURA GENERALĂ!
Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Simbolismul (1)

Pastila de literatură

Citiţi cu atenţie!
„Oh, amurguri violete…
Vine
Iarna cu plânsori de piculine…

Peste parcul părăsit
Cad regrete
Şi un negru croncănit…

Veşnicie,
Enervare…
Din fanfare funerare
Toamna sună, agonie…

Vânt de gheaţă s-a pornit,
Iar sub crengile schelete, –
Hohot de smintit.

Nici o urmă despre tine,
Vine, nu vine…
Oh, amurguri violete…” ( George Bacovia, „Oh, amurguri”)

Poezia constituie punctul de plecare al subiectului nr.1 de la bacalaureat. Cerinţa nr. 8 este: Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale simbolismului.
Ce putem spune? Atenţie, nu zburdăm graţios pe câmpii, ci vorbim la obiect (textul)!
Să ne referim la temă şi să menţionăm că temele simboliste sunt stări sufleteşti evidenţiate prin simboluri cromatice, muzicale sau peisaje interioare. Simboliştii văd diform realitatea înconjurătoare şi selectează, ca în cazul poeziei date, peisaje dezolante, amurguri, ploaie, parcul, toamna, iarna etc.: „amurguri”, „iarna”, „toamna”, „parcul părăsit”, „crengile schelete”. Tabloul se completează cu simbolurile cromatice şi muzicale care sugerează „melodia” vieţii interioare pentru că există o corespondenţă între culoare şi muzică, pe de-o parte, şi emoţii, stări sufleteşti, pe de altă parte: „amurguri violete”, „negru croncănit”, „fanfare funerare”, „plânsori de piculine”.
Aşadar, până acum am identificat: cultivarea simbolurilor care nu sunt decodificate, dezvăluite, ci sugerate ,(practicarea sugestiei). Sugestia se realizează pe baza unei corespondenţe; elemente ale lumii reale devin semne ale lumii interioare. (Va urma)

Puţină literatură FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Realismul

Pastila de literatură

Un alt curent literar ale cărui caracteristici trebuie să le cunoașteți sau să le identificați într-un text dat este realismul.
Realismul a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și se caracterizează prin:
reflectarea obiectivă, veridică a realității;
realitatea nu mai este idealizată, înfrumusețată, nu sunt ocolite conflictele:
prezentarea critică a societății:
valoarea documentară:
preferința pentru genul epic – schița, nuvela, romanul – și dramatic – comedia, drama:
interesul pentru tematica socială;
personajele reprezentative pentru toate categoriile sociale, sunt personaje tipice surprinse în împrejurări tipice;
personajele sunt prezentate în mediul în care trăiesc;
stilul este sobru, impersonal, sugestia realității se susține prin acumularea de amănunte caracteristice (vezi expozițiunea romanului ”Ion” al lui Liviu Rebreanu);
limbajul – mijloc de caracterizare a personajului (vezi comedia „O scrisoare pierdută” a lui I.L.Caragiale).

Cunoașterea caracteristicilor curentelor literare FACE BINE LA CULTURĂ! Și la LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Romantismul

Pastila de literatură

ROMANTISMUL

Revenind la discuția noastră despre caracteristicile curentelor literare, astăzi vă voi reaminti trăsăturile curentului romantic.
Romantismul apare ca o reacție împotriva clasicismului în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Manifestul lui literar este prefața la drama „Cromwell” a lui Victor Hugo.
Trăsăturile
– afirmarea primatului, fanteziei, sentimentului și sensibilității în opera literară, nu a rațiunii ca în clasicism;
– cultul eului, al subiectivității;
– evaziunea în trecut, în vis, în exotism;
– predilecție pentru mister și fantastic;
sentimentul naturii;
– interesul pentru istorie și folclor;
– critica socială;
– negarea normelor rigide ale clasicismului (de ex, regula celor trei unități în opera dramatică);
– îmbinarea genurilor și a speciilor literare;
– culoare locală și pitoresc;
– temele: istoria, natura, prelucrarea folclorului, genul, căutarea absolutului, visul;
– personajele: eroi excepționali prezentați în împrejurări excepționale, provin din toate mediile sociale, tipuri – revoltatul, demonicul, singuraticul,
– stilul original, afirmarea libertății formei operei literare;
– preferința pentru antiteză;
– îmbogățirea limbajului (se folosesc cuvinte din zone diferite ale limbii).
În literatura română, romantismul apare în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, iar manifestul romantic pentru noi este „Introducție” la „Dacia literară” a lui Mihail Kogălniceanu, 1840

Știind aceste trăsături, le vei putea identifica la examenul de bacalaureat, chiar dacă textele oferite sunt noi pentru tine.
Lucrul acesta face bine la notă și FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Romantismul

Pastila de literatură

La examenul de bacalaureat, la subiectul I sau III apar și următoarele cerințe: „ilustrează,cu câte un exemplu din text, două trăsături ale romantismului (sau alt curent literar)”; „evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea operei literare în perioadă, curent literar …”

Totdeauna trebuie să știm despre ce vorbim, adică să clarificăm noțiunile pe care el vom folosi. În cazul nostru: ce este un curent literar?
Scriitorii dintr-o anumită perioadă care împărtășesc aceleași principii estetice (aceeași concepție despre artă), preferă anumite genuri și specii literare și utilizează în opera lor modalități artistice similare formează un curent literar.

Bineînțeles că trebuie să cunoaștem (să învățăm!!!) trăsăturile curentelor literare în care se încadrează operele studiate din programa de bacalaureat.
Eu vă ofer un exemplu.

„Căci este sara-n asfințit Și împle cu-ale ei scântei
Și noaptea o să-nceapă Cărările din crânguri,
Răsare luna liniștit Sub șirul lung de mândri tei
Și tremurând din apă Ședeau doi tineri singuri.” (Mihai Eminescu „Luceafărul”)

Ce trăsături ale romantismului recunoști?

Mai întâi tema iubirii este tratată întotdeauna împreună cu tema naturii pentru că, în creația eminesciană, natura este proiecția sentimentului. Dacă iubirea există , natura este feerică, dacă iubirea a murit, natura devine un ocean de gheață: „De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte / Oceanul cel de gheață mi-apare înainte…”
Tema naturii este o temă romantică.
După cum se vede aici, tabloul nocturn este dominat de lună (astrul romanticilor) care are puterea de a transfigura peisajul. Remarcă verbul la gerunziu -„tremurând”- care care sugerează nu numai mișcarea din natură, ci, mai ales, trăirile celor doi tineri („ședeau doi tineri singuri”).
Este evidentă preferința romanticilor pentru reverie, visare.
Romanticii se ridică împotriva îngrădirilor, ei afirmă libertatea absolută în creație: de exemplu, în textul ales, la nivelul limbajului apar cuvinte din întreg vocabularul: viitorul popular „o să-nceapă”, arhaismele fonetice „împle”, „sara”.
Și trăsătura principală a curentului romantic cu care nu dați greș este afirmarea primatului sentimentului, al fanteziei (al subiectivismului) în opera literară.
Vă voi numi și alte trăsături ale acestui curent literar în curând. Sau poate le știți!

Cunoașterea trăsăturilor curentelor literare FACE BINE LA LIMBĂ! Și la CULTURA GENERALĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Pastila de literatură

Greșeala la zi

M-am gândit să dau o mână de ajutor celor care anul acesta școlar vor susține examenul de bacalaureat. Astăzi voi face o trecere de la „Greșeala la zi” la Pastila de literatură”.

Pentru că în multe lucrări de-ale absolvenților de liceu a apărut dificultatea de a-i încadra pe autorii canonici în epoca lor (de exemplu, s-a cerut să se analizeze un roman interbelic, iar unii absolvenți au discutat despre un roman al lui Marin Preda), iată o listă care cuprinde perioada din istoria noastră literară și autorii care-i aparțin:

EPOCA MARILOR CLASICI (deceniile al VII-lea, al VIII-lea și al XI-lea ale secolului al XIX-lea)

Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale, Ioan Slavici, Titu Maiorescu;

PERIOADA INTERBELICĂ (între cele două războaie)

G.Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu;

PERIOADA CONTEMPORANĂ (de la 1945 până astăzi)

Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Aceștia sunt scriitorii canonici așa cum apar ei în programa de bacalaureat valabilă.

Aveți nevoie de ajutor pentru bacalaureat la limba și literatura română? Întrebați-mă și vă voi răspunde.

Cunoștințele de literatură FAC BINE ȘI LA LIMBĂ. Și la notă!

Gabriela Moraru

Standard