Pastila de cultură, Pastila de literatură, Teorie literară

ȘCOALA DE DUMINICĂ PROZODIA (11)

POEZIA CU FORMĂ FIXĂ

RONDELUL

Rondelul este poezia cu formă fixă care apare în secolul al XIV-lea în Franța. Și, dacă vrei să cunoști un model de rondel, citește „Primăvara sau reînnoirea” de Charles d’ Orléans. Sau citește rondelurile lui Villon sau Clément Marot.

Eu îți propun un rondel românesc aparținând lui Alexandru Macedonski, „Rondelul rozelor ce mor” din volumul „Poema rondelurilor”.

Nu înainte de a-ți spune că rondelul are 13 versuri grupate în trei strofe (catrene) și un vers independent, două rime, iar primele două versuri sunt reluate ca refren la mijlocul și la sfîrșitul poeziei.

E vremea rozelor ce mor,

Mor în grădini, și mor și-n mine

Ș-au fost atât de viață pline,

Și azi se sting așa ușor.

În tot se simte un fior.

O jale e în orișicine.

E vremea rozelor ce mor

Mor în grădini, și mor și-n mine.

Pe sub amurgu-ntristător

Curg vălmășaguri de suspine,

Și-n marea noapte care vine

Duioase-și pleacă fruntea lor…-

E vremea rozelor ce mor. ( Alexandru Macedonski, „Rondelul rozelor ce mor”)

Deși tonalitatea este melancolică și adevărul spus de text ne întristează, remarcă, te rog, muzicalitatea rondelului. Și, dacă ne amintim din când în când că ne ofilim și pierim ca rozele poetului, acest adevăr nu te împiedică să trăiești. Frumos!

Prozodia FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de cultură, Pastila de literatură, Teorie literară

ȘCOALA DE DUMINICĂ PROZODIA (9)

POEZIA CU FORMĂ FIXĂ

GAZELUL

Prin excelență, gazelul este o poezie erotică. Este alcătuit din distihuri. Pot fi de la cinci la cincisprezece distihuri. Specific acestei specii lirice este faptul că rima primului distih se regăsește la fiecare al doilea vers al distihurilor poeziei (aa, ba, ca etc).

Gazelul este prezent, mai întâi, în literatura persană (Saadi, Hafez) de unde este preluat în poezia europeană.

Eminescu scrie la noi un gazel care precede poemul „Călin (File de poveste)”:

„Toamna frunzele colin,

Sun-un grier sub o grin,

Vântul jalnic bate-n geamuri

Cu o mână tremurân,

Iară tu la gura sobei

Stai ca somnul să te prin.

Ce tresari din vis deodată?

Tu auzi pășind în tin

E iubitul care vine

De mijloc să te cuprin

și în fața ta frumoasă

O să ție o oglin,

Să te vezi pe tine însăți

Visătoare, surâzân.”

Și Coșbuc compune gazeluri, dar schimbă tema. Îți amintești celebrul distih?

„O luptă-i viața; deci te luptă

Cu dragoste de ea, cu dor.” (G. Coșbuc, „Lupta vieții”)

Prozodia FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de cultură, Pastila de literatură, Teorie literară

ȘCOALA DE DUMINICĂ PROZODIA (8)

POEZIA CU FORMĂ FIXĂ

Sunt creații în care poeții respectă și alte reguli prozodice decât cele despre care am vorbit până acum. Iar creațiile acestea sunt poeziile cu formă fixă care au o structură formală impusă de reguli.

Sonetul, gazelul, glosa și rondelul sunt astfel de creații.

Petrarca, Shaskepeare, Michelangelo Buonnarroti sunt autori de sonete celebre.

Sonetul este poezia cu formă fixă alcătuită din patru strofe (două catrene și două terține – sonetul italian sau trei catrene și un distih – sonetul englezesc), fiecare vers este un endecasilab (11 silabe), ritmul este iambic și există patru sau cinci rime a căror dispunere te invit să o descopri.

„Slăvite fie loc și ceas, și clipă,

meleag și an, și anotimp, și lună,

când am simțit din ochii tăi, stăpână,

iubirea-n pieptul meu cum se-nfiripă.

Și-n veci slăvit-a lacrimei risipă

în care-am plâns cu dragostea-împreună,

și rănile ce-n sînul meu se-adună,

și-n inimă săgeata-nfiptă-n pripă.

Slăvite fie vorbele ce-n zare

(o, câte!)-am rostit chemând spre tine,

și dorul meu, și lacrimile-amare.

și versul scris ce faima ta prin mine

o spune lumii-ntregi, și gândul care

e doar al tău și neîmpărțit cu nime.”(Francesco Petrarca, „Canțonierul LXI”) (Va urma)


Prozodia FACE BINE LA LIMBĂ! Și la cultură!

Gabriela Moraru
Standard
Pastila de literatură

Genul liric

„„Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare scrise în versuri, în care eul creator…” (Mihaela Doboș, „Evaluare Națională 2019, Limba și literatura română, Editura 45, educațional”)

Apar pe piață multe materiale numite ajutătoare pentru a trece cu succes examenele naționale. Unele au explicații, altele numai teste etc.

Părinții cumpără, unii profesori pretind!

Revenind la afirmația de mai sus, îi amintim autoarei că trăsătura principală a operelor literare care aparțin genului liric este transmiterea directă a sentimentelor, trăirilor, emoțiilor etc., nu prozodia (scrierea în versuri, respectarea unor reguli etc.).

Ce spuneți despre fabulă sau baladă care sunt scrise în versuri și sunt opere epice? Dar despre tragediile marilor tragici greci (Eschil, Sofocle, Euripide) sau ale lui Shakespeare, opere aparținând genului dramatic, scrise și ele tot în versuri?

”Scrieți, băieți, scrieți, dar s-o faceți cu bunătate!” (…) (Ion Heliade Rădulescu)

Adică, fără greșeală, să nu stricați!

Informațiile corecte FAC BINE LA LIMBĂ! Și la examene!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Pastila de literatură

Pastila de literatură
„De fapt, Dumnezeu are grijă de noi, se gândește la noi în fiece clipă și, uneori, ne trasează directive foarte limpezi. Căldura iubirii care ne umflă pieptul și e gata să ne taie respirația, iluminările, extazurile, toate cu neputință de explicat prin prisma naturii noastre biologice, a statutului nostru de simple primate, sunt semne foarte deslușite.
Înțeleg acum punctul de vedere al lui Christos, exasperarea lui repetată în fața inimilor care stau ferecate: toți primesc semne, dar nu țin seamă de ele. Chiar trebuie să-mi dau viața pentru toți amărâții ăștia? Chiar trebuie să fiu în halul ăsta de explicit?
S-ar părea că da.” (Michel Houellebecq, „Serotonină”)
Literatura FACE BINE LA LIMBĂ! ȘI LA SUFLET!
Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Textul argumentativ

PASTILA DE LITERATURĂ

La examenul de bacalaureat, la subiectul I B, se cere redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă, de exemplu „a învăța un sport este dificil sau nu(…)”pornind de la un fragment din „Jurnal 1935 – 1944” al scriitorului interbelic Mihail Sebastian.
Se cere așadar să scrii un text argumentativ.
Vă amintesc, pe scurt, structura unui text argumentativ:
1.ipoteza
2.două argumente
3.concluzia
Ce ipoteză ai în cazul cerinței date? Este dificil sau nu să înveți un sport?
Să zicem că tu ești de părere că este dificil. Asta este ipoteza ta.
Apoi trebuie să formulezi două argumente pe care să le susții cu exemple pe care le poți găsi în textul dat ca suport, în experiența proprie etc.
De exemplu: Eu cred că este dificil de învățat un sport.
În primul rând pentru că este nevoie de mult timp. Vorbim despre un sport pe care să-l practici regulat și, dacă ai calitățile necesare, prin care te poți realiza. Desigur sunt mulți sportivi de performanță care s-au remarcat în concursuri sportive și care au devenit modele pentru mulți copii și adolescenți. Dar o privire superficială asupra acestor sportivi cunoscuți creează impresia falsă și păguboasă că ei au atins foarte ușor performanța. Programul unui sportiv serios este foarte încărcat și respectarea lui cere multe renunțări. De exemplu: nu mai ai timp să stai cu ochii ațintiți pe ecranul telefonului mobil ore în șir!
În al doilea rând, eu consider că dificultatea de a deprinde un sport te formează. Devii mai rezistent, mai tenace, mai atent,mai echilibrat, te cunoști pe tine mai bine, iar, dacă este un sport de echipă, înveți, cu siguranță, să cooperezi. Aș spune că efectele educative sunt evidente. De aceea , uneori sunt uimită de comportamentul neadecvat al unor mari sportivi care trăiesc în trecut și cer să fie la fel de admirați ca pe vremuri când erau în glorie și, orice ar face în prezent, să fie aprobați.
În concluzie, deprinderea unei discipline sportive este dificilă.
Limbajul unui text argumentativ presupune prezența unor verbe precum a crede, a considera (verbe de opinie), expresii verbale impersonale – este clar, este sigur, este posibil etc., adverbe de certitudine – sigur, desigur, cu certitudine, adverbe cu rol argumentativ – chiar, astfel, numai, conectori – în primul rând, în al doilea rând, în concluzie, conjuncții și locuțiuni conjuncționale – deci, în concluzie, pentru că, deși etc.
Dar țineți minte: însușirea mecanică a informațiilor despre un text argumentativ nu ajunge! E nevoie de informație, cultură, bun simț ca nu cumva să înlocuiți argumentele cu injurii, țipete sau pumni!
Argumentele FAC BINE LA LIMBĂ și în viață!
Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Oximoronul

Pastila de literatură

Oximoronul este o figură de stil care constă în alăturarea a două cuvinte care exprimă două noțiuni aparent incompatibile, în opoziție.
Cel pe care elevii de liceu ar trebui să-l cunoască este un oximoron eminescian din poemul „Odă – în metru antic” atât de încărcat de semnificații: „Suferință, tu, dureros de dulce”. Sau oximoronul care dă titlul celui de-al doilea volum al lui Tudor Arghezi; „Flori de mucigai”.
Completez lista cu un oximoron celebru dintr-o replică a lui Hamlet: „se cade să fiu crud, doar spre a fi bun”.
Cunoașterea figurilor de stil FACE BINE LA LIMBĂ! Și la examenul de bacalaureat.

Gabriela Moraru

ebru dintr-o replică a lui HAMLET

Standard
Fără categorie, Pastila de literatură

Arta poetică

PASTILA DE LITERATURĂ

La încercarea care se numește bacalaureat vi se poate cere să demonstrați că o operă literară studiată este o artă poetică.
Aleg „Testament” de Tudor Arghezi.
Știți ce este o poezie – artă poetică. Aplicăm aceste cunoștințe textului ales.
„Bunul” pe care îl lasă creatorul urmașilor este unul spiritual: „un nume adunat pe-o carte”. Pentru a putea apărea o creație, natura face un efort extraordinar de-a lungul timpului, iar ea, creația, este un liant între generații: „În seara răzvrătirii care vine / De la străbunii mei până la tine, / Prin râpi și gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, / Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă, / Cartea mea -i, fiule, o treaptă.”
Datoria artistului este să scrie despre drumul plin de suferințe al străbunilor , despre istoria neamului său, despre sacrificii. De aceea cartea va fi primul „hrisov”al neamului său, iar poetul este un osuar.
Sursele limbajului său poetic sunt cuvintele bolovănoase ale „bătrânilor”: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Și leagăne urmașilor stăpâni.”
T. Arghezi revoluționează limbajul poetic descoperind valoarea estetică a cuvintelor considerate până la el nepoetice: „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”(Estetica urâtului)
Pentru acest poet creația este o unire de nedesfăcut dintre inspirație, spontaneitate și disciplină, muncă istovitoare asupra cuvântului: „Slova de foc și slova făurită ș Împărechiate-n carte se mărită, / Ca fierul cald îmbrățișat în clește.”
Mă opresc aici, deși demonstrația poate continua.

Lectura FACE BINE LA LIMBĂ! Și la cultura generală!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

EMINESCU

Pastila de literatură

ZIUA EMINESCU

„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.” ( Mihai Eminescu, „Glossă”, 1883)

Am ales strofa – temă a poeziei cu formă fixă, glosa. După cum ați văzut, Eminescu preferă ortografierea acestui substantiv cu doi „s”.
În literatura română, Eminescu a creat o glosă perfectă nu numai pentru că a respectat canoanele acestei poezii (numărul de strofe este egal cu numărul de versuri al primei strofe și, începând cu a doua strofă, se comentează câte un vers din prima pe care îl conține ca ultim vers; strofa ultimă este inversarea primei), ci și prin conținutul ei filosofic.
O creație perfectă pe care vă invit s-o citiți.
Citiți poezia eminesciană! FACE BINE și LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Pastila de literatură

Arta poetică

Pastila de literatură

Așa cum v-am promis, voi discuta astăzi despre arta poetică. Mai exact despre arta poetică a poeților. Este un subiect posibil la bacalaureat. Aveți libertatea sa va alegeți la examen dintre creațiile poeților următori: T. Arghezi, „Testament”, L.Blaga, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, I.Barbu „Din ceas dedus” sau G.Bacovia „Plumb”.
O poezie – artă poetică – este o creație în care poetul face o pledoarie pentru propria artă. Îşi defineşte drumul în creaţie, temele, sursele limbajului său poetic, ce crede despre rolul artei şi al artistului, despre relaţia lui cu propria artă.
Cea mai cunoscută artă poetică din literatura române este poezia „Testament” de Tudor Arghezi. Vom face demonstraţia data viitoare.
Literatura FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard