ȘCOALA DE DUMINICĂ

UN CUVÂNT PE SĂPTĂMÂNĂ

VIBE ?

„Mă interesează foarte mult scriitura. Simt vibe -ul ei.” ( Radu Afrim în interviul realizat de Ana Maria Sandu și Marius Chuivu, www.dilemaveche.ro)

Ce înseamnă acest cuvânt? Să îl căutăm în DEX! Nu există.

Ce îmi spune dexoline.ro? „Cuvântul vibe nu există în dicționar.”

Știu că este un cuvânt englezesc.Știu că mulți termeni din limba engleză au intrat în limba română și au îmbogățit-o. Dar mai știu că există pericolul poluării și la nivel lingvistic.

Problema ce și când împrumutăm din alte limbi am discutat-o de multe ori. L-am invocat și pe Titu Maiorescu!

După cum ți-ai dat seama, vibe este un barbarism.

Dicționarele englezo – române ne spun că acest substantiv înseamnă : vibrație, atmosferă, senzație, tremur, aer, energie, sentiment, presentiment.

Sunt suficiente cuvintele românești ca să acopere sensurile termenului englezesc?

Întrebare retorică!

Îmbogățirea vocabularului FACE BINE LA LIMBĂ! Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

O cititoare de-ale mele mă informează: „Poate că la acea dată (08.03.2017) cuvântul „realistic” nu era înregistrat în dex. Acum este!”

Mai întâi despre ce dicționar vorbește cititoarea mea? Pentru că în ultimul DEX (2016) acest cuvânt nu apare. Nici în DOOM3 ( 2022!)

Atunci?

Cuvântul acesta poate fi găsit într-un dicționar online, iar enunțurile în care el a fost folosit sunt din 2010, 1986, 2000, 2002 (în ordinea în care apar).

Și nu în lucrări de specialitate!

Așadar, acest termen nu este validat.

Sunt validate cuvintele: reality-show (engl.) și real estate (engl.)

Oricum, de un cuvânt nou nu este nevoie dacă în limba română avem un termen cu același sens.

Dacă vrei să știi mai multe despre mecanismul împrumuturilor, citește un articol al lui Titu Maiorecu : „Neologismele”. Dar…

Neologismele FAC BINE LA LIMBĂ! Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

ȘCOALA DE DUMINICĂ

Astăzi pornesc de la zicerea unui tânăr jurnalist, Bogdan Murgoci, angajat la TVR:

„A trăinuit așa cum trebuie.”(19.05.2022, emisiunea „Trei ceasuri bune”)

Barbarismul folosit de domnul sus-numit are acum un sprijin. DOOM3 a acceptat cuvintele trainer (engl.) [pron. treinăr] și training (antrenament, pregătire) (engl.)[ pron. treining].

Derivatul verbal nu a fost acceptat!

Poate, până atunci când ne trezim și cu verbul respectiv introdus într-o lucrare de specialitate, folosim cuvintele românești: a antrena, a pregăti, a forma etc.

Nu de alta, dar barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

A MENTORA? ȘCOALA DE DUMINICĂ

În general, oamenii instruiți sunt mai creativi! Cu atât mai mult, cu cât știu și limbi străine. Așa se face că îi auzim folosind cuvinte pe care le formează după model străin.

Dicționarele înregistrează un substantiv , mentor, care înseamnă „conducător spiritual, povățuitor, îndrumător, preceptor, educator”. (DEX)

DOOM-ul 3 acceptă un nou cuvânt ,mentorat, cu pluralul mentorate. Atât!

Limba română este o limbă bogată, iar un argument sunt seriile numeroase de sinonime.

Pornind de la sensurile cuvântului mentor, să găsim sinonimele pentru a denumi acțiunea. Poți folosi: a îndruma, a călăuzi a conduce, a ghida, a orienta, a povățui, a dirija, a sfătui, a învăța, a îndrepta etc.

Nu voi afirma niciodată că și cuvântul incriminat în titlu nu va apărea în dicționarele românești! Dar până atunci, nu strică puțină reținere lingvistică!

Îți amintesc: un cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar, fără a fi asimilat pentru că noțiunea pe care vrei s-o folosești se poate exprima prin destul de multe cuvinte româneși, adică nuanțat, poartă numele de barbarism. Iar barbarii…

Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

HUB? ȘCOALA DE DUMINICĂ

„Organizarea unui hub în România.”

Am auzit des acest cuvânt zilele acestea. A fost rostit cu seriozitate și preocupare de către autoritățile noastre.

M-am întrebat dacă vecinele mele din sat au înțeles ce este acela un hub.

Nu, n-au înțeles și nu au dicționare explicative. Și, chiar dacă au, nu vor găsi în ele acest cuvânt pentru că el nu există în limba română!

„Hub” este un cuvânt englezesc care are mai multe înțelesuri: centru, punct central, centru de activitate, dar și butuc, sabot, bucșă, bărbățel, soțior.

Sigur că am înțeles că este vorba despre „centru” umanitar în enunțurile oficialităților. Dar sună mai grozav „hub”pronunțat /hab/!

Este evidentă și alarmantă, chiar dureroasă indiferența noastră. Nu învățăm nimic, uităm lecțiile aspre ale istoriei.

Avertismentele există și au existat. În privința împrumuturilor din alte limbi, Titu Maiorescu semnala primejdia de a folosi cu nemiluita cuvinte din alte limbi în situațiile în care limba română are un termen (sau chiar mai multe) care denumește acea noțiune. Dar cine mai citește azi Titu Maiorescu?

(Pentru cei care nu sunt de acord, Titu Maiorescu nu era împotriva neologismelor, ci împotriva exceselor!)

Așadar, poți folosi cu încredere cuvântul „centru”.

Barbarismele nu fac bine la limbă!

Gabriela Moraru

CHIP, ÎNFĂȚIȘARE

„(…) automat se schimba și look-ul camerei.”( Reporteră, emisiunea „Vorbește lumea”, PRO TV, 04.11.2020)

De ce nu sună bine, în cazul de mai sus, „aspectul camerei”?

De ce nu sună bine „și-a schimbat înfățișarea”?

E mai cool look-ul, nu?

Bun, cuvântul „înfățițare” se referă și la lucruri. Dar numai la „înfățișarea unei ființe sau a unui obiect, redat prin pictură, sculptură etc.” (DEX) Cum sună acum enunțul de la care am pornit?

Se recomandă folosirea cuvintelor din vocabularul limbii române care au același sens cu un cuvânt dintr-o altă limbă, chiar dacă ni se pare că sună mai special. O spunea Titu Maiorescu în secolul al XIX-lea. Limbarița era numită de el elegant „beția de cuvinte”!

Și ea NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

IMPACT

„Nu ne va putea impacta glicemia.”(Nutriționist la emisiunea „Vorbește lumea!”, PRO TV, 12.01. 2021)

Acest verb nu există! Există în limba noastră substantivul „impact, impacturi” cu sensurile următoare: (livr.)„ ciocnire a două sau mai multe corpuri; influență, înrăurire a unei idei, a unei lucrări etc. asupra unei persoane, asupra evenimentelor etc.; șoc, surpriză.” (DEX)

Și mai există și substantivul „impactare” care este un termen medical și înseamnă „menținere în contact strâns a două suprafețe, a două fragmente de oase fracvturate.„(DEX)

Probabil, respectivul domn a vrut să ne anunțe că glicemia noastră nu va fi influențată de alimentele despre care vorbea!

Așa cum suntem sfătuiți să ne abținem de la a mânca zahăr, de exemplu, tot așa trebuie să nu cădem în ispita inventării unor cuvinte.

Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Sumă sau sumar?

„Ați sumarizat foarte bine.”( Un invitat (din păcate, nu i-am reținut numele), DIGI 24, 04.02.2021)

Mi întâi, acest cuvânt nu există. Este un barbarism pe care vorbitorul l-a format de la „sumă” sau „sumar”.Oricum, nu e bine! Pentru că „sumă” înseamnă „rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel”(DEX), iar „sumar” înseamnă „spus și expus în câteva cuvinte, pe scurt, succint; făcut în pripă, foarte simplu, superficial, expeditiv.”(DEX)

Cred că s-a gândit la „a rezuma” „a sintetiza”.

Oricum, FACE BINE LA LIMBĂ să nu inventăm cuvinte!

Gabriela Moraru

Barbarisme + pleonasm = moarte curată!

Greșeala la zi

„ (…) îi pot incapacita luni de zile.”( Știre, TVR 1, 09.07.2020)
Nu de multă vreme am vorbit despre folosirea unui barbarism – capacita / capacitare -. Nu mă gândeam că pot să aud la postul național de televiziune un enunț ca cel de sus, pe care l-am reprodus parțial, în care să constat că barbarismul semnalat a făcut pui – incapacita -.
Și el este asezonat cu un pleonasm cât toate zilele, pentru că, nu-i așa, lunile nu sunt formate din zile, ci din brânză. Sau din altceva ce vă place.
Știrea se refera, dacă ați fost bulversați de formulare, la posibilitatea ca oamenii să fie inactivi pentru o lungă perioadă.
Dragilor, barbarismele și pleonasmul NU FAC BINE LA LIMBĂ! FAC FOARTE RĂU!
Gabriela Moraru

Capacitate

Greșeala la zi

„Avem o capacitare foarte bună.” (Responsabil în turism, 29.06.2020, B1 TV)
Nu e singurul domnul care vorbește despre prezența turiștilor și gradul de ocupare în hoteluri.
Trebuie să-l dezamăgesc și să-i spun că acest cuvânt – „capacitare” – nu există!
Există substantivul „capacitate” care are cinci sensuri și pe care nu-l putem folosi în enunțul de mai sus, (vezi în DEX).
E oricum ambiguu pentru că nu știu la ce s-a referit vorbitorul: la capacitatea hotelurilor de a caza mulți turiști sau la gradul de ocupare din respectivele hoteluri.
Ceea ce este sigur este că limba română este bombardată de barbarisme, asta este clar. Le inventează semidocții! Feriți-vă!
Barbarismele NU FAC BINE LA LIMBĂ!
Gabriela Moraru