Anacolut

ȘCOALA DE DUMINICĂ Greșeli de top

„Errare humanum est, pereverare diabolicum”!

Ai văzut că două dintre sursele greșelilor noastre sunt confuzia paronimică (folosim un paronim în locul altuia de care se apropie ca formă, dar între ele nu există nicio legătură de sens) și etimologia populară ( se întâmplă mai ales neologismelor pentru că ignorăm, din diferite motive, etimonul corect – cuvântul din limba de proveniență – și îl legăm de un cuvânt cunoscut nouă). Ai văzut exemplele.

Acum adaug un al treilea motiv: anacolutul (despre care am tot vorbit!).

Pornesc de la niște ziceri recente!

„Unii le explici și degeaba!” (Un fost antivaccinist, DIGI 24, 31.10. 2021)

„Să-l recrutăm pe domnul Despot care el explică (…)„ (Radu Buzoianu, B1TV, 06.09. 2021)

„În general, românii le place să fie conduși.”(Primar, B1TV, 16.10.2021)

Ce nu e bine?

În toate trei exemplele, în cadrul enununțului se schimbă ceva.

În primul exemplu, domnul proaspăt luminat începe cu un cuvânt în cazul nominativ cu funcția de subiect – unii. Apoi folosește un pronume personal în cazul dativ – le – și, apare o modificare incorectă în enunț pre numele ei anacolut.

Te întreb, dacă foloseam și forma accentuată a pronumelui personal, cum spuneam: „ei le explici sau lor le explici”?

Evident,„ lor le explici”.

Așadar, corect este:

:„ Unora le expliciși degeaba!”

În enunțul domnului Buzoianu apare tot un anacolut.

Să analizăm fraza!

Să-l recrutăm pe domnul Despot /1 care el explică./2

Propoziția nr. 2 este o subordonată introdusă prin pronumele relativ „care”. El se află în cazul nominativ și are funcția de subiect. Dar, ce să vezi, lângă el mai apare un subiect exprimat prin pronume personal „el”. Imcorect! Și, din nou apare anacolutul!

Corect este:

„Să-l recrutăm pe domnul Despot care explică.”

„În general, românii le place să fie conduși.”

În al treilea exemplu substantivul „românii” este reluat prin pronume personal. Foarte bine! numai că substantivul este în cazul nominativ, iar pronumele în cazul dativ. Care este folosit corect? Știu că știi, pentru că ai văzut un verb care cere dativul.

Corect este:

„În general, românilor le place să fie conduși.” (Va urma)

Anacolutul NU FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard
Anacolut

Anacolutul este vedeta!

Greșeala la zi
„Cum o să votezi nu prim-ministru care nimeni nu a spus că o să-l voteze.”(Marcel Ciolacu, conferință de presă, 10.02.2020)
Trebuie să vă spun că domnul Ciolacu n-a ratat niciun tip de greșeală în răspunsurile pe care le-a dat jurnaliștilor. N-am reușit să notez, dar am să vă spun ce greșeli au apărut.
Cea din enunțul reprodus este un anacolut. Este o greșeală care spune mult despre frânturile de logică care se reflectă în limbajul folosit de președintele Camerei Deputaților.
Domnul în cauză a pornit enunțul „ cum o să votezi un prim-ministru” și a reluat substantivul „prim-ministru” prin pronumele relativ-interogativ „care” pe care l-a pus în cazul nominativ. Ca să fie corect, continuarea trebuia să fie „care nu va fi votat de nimeni?”, „care” fiind subiect.
Dar nu, domnul în cauză a continuat cu un alt cuvânt tot în nominativ cu funcția de subiect „nimeni” și, iată, două subiecte care nu sunt multiple în aceeași propoziție. Unde e greșeala? Pronumele interogativ-relativ are în propoziție funcția de complement indirect în acuzativ și trebuie să fie precedat de o prepoziție: „despre care”.
Așadar, corect este: „Cum o să votezi un prim-ministru despre care nimeni nu a spus că o să-l voteze?”
(Va urma)
Anacolutul NU FACE BINE LA LIMBĂ!
Gabriela Moraru

Standard
Anacolut

Campania electorală și suferințele limbii române

Greșeala la zi

Limba română este în suferință! Este campanie electorală și politicienii vorbesc mult. La fel, jurnaliștii.

O greșeală care a devenit „celebră” este: „Orice mamă îi trebuie…” sau „Orice om îi place…”

Greșeala este un anacolut despre care am vorbit de multe ori. Este o fractură atât logică, cât și gramaticală.

Este ușor de văzut că enunțul începe cu un adjectiv pronominal (scuze pentru termenii de specialitate!) care are forma cazului nominativ pentru că substantivul pe care îl determină -„mamă”- sau- „om”- se află în acest caz. Asta e treaba adjectivului, să se acorde cu substantivul. Mai mult, când se află în fața substantivului său, are obiceiul să preia el articolul: tânărului artist față de artistului tânăr.

Să revenim la exemplele noastre. Așadar, vorbitorul a început cu nominativul și ce face mai departe? Continuă cu dativul -„îi trebuie” – „îi place”. Nu se potrivește! Aflat în dilemă, vorbitorul ar trebui să aleagă: ori spune„Orice mamă are nevoie…”,„Orice om iubește…” ori „Oricărei mame îi trebuie…”, „Oricărui om îi place…”. După cum se vede, adjectivul pronominal așezat în fața substantivului determinat indică și cazul. (Va urma)

Anacolutul FACE RĂU LA LIMBĂ! Și alegătorilor!

Gabriela Moraru

Standard
Anacolut

Anacolutul Zicerile unui jurnalist

Greșeala la zi

Domul care grăiește cum veți vedea este jurnalistul Dorin Chioțea care face parte din echipa matinalului de la TVR 1. Exprimarea domniei sale în limba română întrece orice imaginație, te lasă fără cuvinte, din fericire pentru puțin timp, și îți prilejuiește un moment de meditație. Au trecut 30 de ani de la Revoluție și oameni ca domnul numit sunt angajați la televiziunea publică pentru merite necunoscute. Vorba aceea: omul potrivit la locul potrivit.
Nu am înregistrat tot discursul domnului Dorin Chioțea, dar vă voi prezenta trei ziceri.
„Cu toții ne place să ne distrăm.”
„E un mare marasm imobiliar.”
„E o lipsă de amenajare care colcăie.” (Dorin Chioțea, TVR1, 26.06.2019)
Primul enunț, prima greșeală! Un frumos anacolut.
Putem corecta în două feluri.
Cu toții iubim distracția. Sau: Tuturor ne place distracția. (Va continua!)
Nu vorbiți ca domnul Chioțea! NU FACE BINE LA LIMBĂ! (Din păcate, face bine la carieră!)
Gabriela Moraru

Standard
Anacolut

Anacolutul

Greșeala la zi

„Cei de sus, din politică, nu le pasă de noi.” (Un concurent de 18 ani , „Românii au talent”, PRO TV rapper).
Prin intermediul versurilor scrise de tânărul rapper, acesta își exprima dorința de a schimba lumea. Foarte bine ! Dar…
Ca să schimbăm în bine lumea, trebuie să ne schimbăm noi mai întâi. Și putem începe cu studierea limbii române pentru a ne putea exprima corect și clar ca mesajul nostru să ajungă la oameni.
Greșeala din enunțul de mai sus se numește anacolut. Am mai vorbit despre el. Zicerea concurentului începe cu un subiect în cazul nominativ, „cei”, care este urmat de două atribute. Până aici totul este corect din punct de vedere gramatical. Enunțul continuă, însă, cu un verb predicat însoțit de un pronume în dativ „le”.
Să reducem propoziția de mai sus: „Cei nu le pasă”.
Se observă cu ușurință greșeala. Corect: „Celor de sus, din politică, nu le pasă de noi”.
Anacolutul NU FACE BINE LA LIMBĂ! Nici la rap!
Gabriela Moraru

Standard
Anacolut

Anacolutul

Greșeala la zi

„Noi suntem o echipă care ne place să atacăm , care ne place să joace fotbal.” (Gheorghe Hagi, 26.07.2018. PRO TV)

Iată, a câta oară, un exemplu de anacolut. Pentru cei care nu înțeleg de ce trebuie să învețe fraza, un exercițiu pe text.

„Noi suntem o echipă /1care ne place /2 să atacăm, /3 care ne place /4 să joace fotbal. /5

Prima propoziție este principală, a doua o atributivă cu regentul „o echipă” (ce fel de echipă?) al cărei subiect nu este „care”, ci propoziția nr. 3, o subiectivă( ce ne place?- atacul).

Atunci, elementul de relație, pronumele relativ „care” care însoțește verbul „a plăcea” care, la rândul lui, se construiește cu pronumele personal în dativ, nu este subiect gramatical. Mai mult, pronumele relativ trebuie să fie însoțit de un verb la persoana a III-a singular. Așadar, este corect „căreia îi place”. Apoi toate verbele trebuie să aibă forma de persoana a III-a singular: „căreia îi place”.

Este vorba despre o echipă de fotbal. Ce joacă ea? Fotbal! Bănuiesc că jucătorii echipei respective joacă din plăcere…

Zicerea de mai sus, în limba română sună așa:

„Noi suntem o echipă căreia îi place să atace.”

Eu retrag apelativele de „regi”, „prinți”, briliante” etc. acelora care nu vorbesc corect limba română. În cazul lor, aceste „demnități” NU FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Standard