ȘCOALA DE DUMINICĂ Greșeli de top

Errare humanum est, perseverare diabolicum!

Vă asigur, nu există nicio rivalitate între adverbele „decât” și doar”. Amândouă au puterea de a obliga verbele care se află în enunț în fața lor să aibă formă negativă ( decât – nu merg, nu vorbește etc.) sau afirmativă (doar – merg, vorbește etc.)

Nu merg decât zece copii. Merg doar zece copii.

Nu vorbește decât Cristian. Vorbește doar Cristian.

Nu ne râmâne nouă vorbitorilor limbii române decât să respectăm regula. Știu, dar fără reguli nu se poate!

O altă greșeală de top foooarte supărătoare: adverbul „mai” nu este așezat unde trebuie în enunț. Se zice: Mai o aștept. Mai au venit.

Cum e corect?

Adverbul „mai” stă totdeauna în fața verbului, între pronume și verb, între auxiliar și verb!

Mai aștept. O mai aștept. Voi mai aștepta.

Vezi, nu s-a mișcat din fața verbului în toate situațiile!

Folosirea corectă a adverbelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Adverbul MAI și cine este Petre Ispirescu

„Sigur că mai se vorbește despre…”

Basmul „Tinerețe fără bătrânețe” este scris de Petre Ispirescu.” (Dorin Chioțea, 10.05.2021, „Cu capu-n zori”, TVR1)

Adverbul „mai” stă totdeauna între pronume sau negația „nu”și verbul pe care îl însoțesc.

Spunem și scriem: îl mai văd, nu mai văd bine, se mai plimbă, o mai ascult etc.

Așadar, enunțul corect de la care am pornit este„Sigur că se mai vorbește despre…”

În ceea ce îl privește pe Petre Ispirescu, el nu este creator, ci culegător de folclor.

Basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este un basm popular, o operă literară anonimă, colectivă, tradițională, transmisă pe cale orală, sincretică. Petre Ispirescu este cel care a pus în circulație mai multe basme românești, un lucru remarcabil. Este adevărat că unele dintre ele au fost „îndreptate”.

Vă recomand să citiți sau să recitiți basmul din discuție. Treceți peste prejudecata că astfel de opere sunt pentru copii.

Exprimarea corectă și cunoștințele corecte FAC BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Suntem egale!

Greșeala la zi

„Femeile au fost tratate egale cu bărbații.”(Daniel Breaz, tânăr politician PSD, 05.03.2018, B1)

Confuzia dintre adverb și adjectiv este o boală cronică și, judecând după vârsta celui care s-a exprimat așa, este transmisibilă.

Diferențele dintre cele două părți de vorbire sunt ușor de ținut minte, de conștientizat când ai trecut prin școală, ești, carevasăzică, un adult care a devenit și persoană publică și vorbește națiunii. Și mai putem trage o concluzie a persistenței acestui tip de greșeală: declinul în care se află școala românească.

Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă, își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului pe care îl determină. Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă, are o singură formă, determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb.

Să comparăm:

I-am oferit unei fete frumoase un buchet de ghiocei.

Un băiat frumos a cântat la chitară. (adjective)

Băiatul a cântat frumos. (adverb)

Am folosit același cuvânt în exemple pentru că unele adjective își pot schimba categoria gramaticală: aici, adjectivul a devenit adverb și preia toate caracteristicile acestei părți de vorbire.

Să corectăm zicerea de la care am început:

„Femeile au fost tratate egal cu bărbații.”

Doamnelor și domnișoarelor, vă doresc o primăvară frumoasă și un partener care să se exprime corect și expresiv în limba română!

Gabriela Moraru

Greșelile adverbului!

GREȘEALA LA ZI

Topul greșelilor anului 2017

Adverbul

1. A citit decât două cărți

2. nouă-născută, noi-născuți, noi-născute

3. Sunt polițiști proaspeți promovați

4. Mai își aduce aminte

5. destui de mulți

Adverbul decât însoțește numai un verb la forma negativă. Adverbul doar urmează după un verb la forma afirmativă:

N-a citit decât două cărți.

A citit doar două cărți.

Cuvintele compuse precum nou-născut au ca prim component un adverb. După cum știm, adverbul este o parte de vorbire neflexibilă, are o singură formă:

nou-născut, nou-născută, nou-născuți, nou-născute

Atenție! Cuvântul nou este și adjectiv și se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină: Anul Nou, cartea nouă, anii noi, cărțile noi.

Tot ca adjectiv sunt tratate și adverbule proaspăt și destul.

Corect este: Sunt polițiști proaspăt promovați, destul de mulți.

Și, în fine, o problemă de topică: adverbul mai se așază între pronume ți verb: Își mai aduce aminte. (Va urma)

Gabriela Moraru

Ortodox

Greșeala la zi

„Cei drept l-a excomunicat de când acceptase ca toți copiii săi să fie botezați ortodocși.”(TVR 1, 02.12.2017)

În enunț apare o greșeală despre care am mai vorbit. Sursa ei este confundarea adverbului cu adjectivul.

Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă, iar adjectivul flexibilă.

Este adevărat că în limba română unele părți de vorbire își schimbă categoria gramaticală. De exemplu adjectivul ortodox poate deveni adverb și astfel va avea toate trăsăturile acestei părți de vorbire.

Să comparăm:

Bisericile cultului ortodox sunt numeroase.

Muzica corală religioasă ortodoxă este minunată.

Dar: Au fost botezați ortodox. (adverb)

Greșeala de mai sus ne oferă ocazia să reamintim și o problemă de ortografie: substantivele și adjectivele masculine terminate în -x fac pluralul în -cși, iar cele feminine terminate în -xă în -xe – fix – ficși, fix – fixe, complex – complecși, complexă – complexe, ortodox – ortodocși, ortodoxă – ortodoxe etc.

Să corectăm enunțul:

„Ce-i drept l-a excomunicat de când acceptase ca toți copiii săi să fie botezați ortodox.”

Respectarea caracteristicilor adverbului FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru