Amigdală / amigdalită

POVEȘTILE LIMBII ROMÂNE

Când nu știi ce te doare

Scurta poveste a domnițelor AMIGDALĂ și AMIGDALITĂ

Domnițele AMIGDALĂ și AMIGDALITĂ se plimbau pe aleile minunatelor grădini ale împărăției și discutau cu aprindere.

• • Și eu am observat că suntem adeseori confundate, spuse cu însuflețire domnița AMIGDALĂ.

  • Și asta se întâmplă pentru că unii vorbitori al limbii noastre nu sunt atenți și confundă numele meu cu al tău, zise cu năduf domnița AMIGDALITĂ.

  • Să fie clar, se înflăcără domnița AMIGDALĂ, eu denumesc „cele două glande de natură limfatică, situate de o parte și de alta a omușorului”, iar forma mea de plural este „amigdale”.

  • Iar eu reprezint numele bolii AMIGDALITĂ, „boală manifestată prin inflamarea acută sau cronică a amigdalelor”.

  • Atenție, dragilor! Nu mai spuneți „mă doare amigdalita, ci mă dor amigdalele”!

  • Am auzit că în împărăție mai este un caz ca al nostru: confuzia dintre „apendice” și „apendicită”.

  • Fiți atenți: „amigdalită”, „apendicită”, „hepatită”sunt numele bolilor, ele nu dor, dor organele – „ amigdale”, „apendice”, „ficat”, au încheiat discuția cele două domnițe în timp ce se îndepărtau mulțumite că au rezolvat problema.

    Gabriela Moraru

Publicitate