Valorile morfologice ale lui „a”

Greșeala la zi

În povestea de ieri am vorbit despre valorile morfologice ale lui „a”.

Reiau explicațiile, nu sub formă de poveste, ci didactic. O fac pentru aceia dintre voi care se pregătesc pentru examene și vor acest mod de prezentare.

„A” este substantiv când denumește litera și sunetul. Este substantiv masculin sau neutru în cazul literei, dar numai masculin în cazul sunetului:

Am scris cu doi ”a”. Scrie niște „a-uri” de toată frumusețea.

„A”este prepoziție care se construiește cu acuzativul:

Așa, mai semeni a om!

Prepoziția „a” apare în fața numeralului urmat de un substantiv:

Tu ești singur împotriva a 30 de persoane.

Și verbul la infinitiv are în componență prepoziția „a”: a merge, a vorbi etc.

O altă valoare morfologică a lui „a” este de pronume și adjectiv pronominal demonstrativ:

Maria, a din deal, este prietena mea. (a=cea, aceea)

A fată este a vecinului. (a=acea, cea)

„A” este articol genitival, forma de feminin singular:

O colegă a Ioanei a câștigat.

„A”este verb auxiliar (a avea), persoana a III-a, singular:

A venit repede-repede.

Și poate fi interjecție (ultima ursitoare n-a ajuns la botezul micuțului A și această putere a lui lipsește din poveste!):

A, ce frumos!

Cunoașterea valorilor morfologice ale lui „a” FACE BINE LA LIMBĂ ȘI LA NOTĂ!

Gabriela Moraru

Publicitate