Ortografie corectă

Prea…

Greșeala la zi

„Victoraș cel prea-cuminte.” (Scris pe burtieră, 05.02.2018, B1, „Lumea lui Banciu”)

Prea este un un adverb care înseamnă „mai mult decât este necesar, din cale afară de…, peste măsură, extrem de, foarte” (DEX) El apare în expresii precum „a fi prea din cale afară”.

Este și un element de compunere care înseamnă „foarte”, „peste măsură” și care servește la formarea unor cuvinte compuse: preacinstit, preabun etc.

În exemplul de la care am pornit trebuie să stabilim mai întâi, dacă avem un cuvânt compus sau grupul adverb + adjectiv.

După modelul „preabunul”, am avea:

Preacumintele Victoraș!”

Dacă considerăm că este vorba despre adverbul prea, atunci vom scrie:

Victoraș cel prea cuminte!

După cum vedeți, în niciuna dintre situații nu folosim liniuța (-).

Cu adverbul prea se formează superlativul absolut. Amintiți-vă:

„A fost odată ca-n povești,

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O preafrumoasă fată.”(Mihai Eminescu, „Luceafărul”)

Cred că explicațiile nu au fost „nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Vorba lui Tache Farfuridi:

„Într-o chestiune politică… și care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării…să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte…” (I.L.Caragiale, „O scrisoare pierdută”)

Ortografierea corectă a cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Publicitate
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s