Cuvinte compuse

Din nou despre substantivele compuse

Greșeala la zi

Comisia: Băsescu și Boc au acționat în forță cu rea credință.” (Burtieră B1, 13.09.2017)

Problema de ortografie a mai fost discută. De altfel, scrierea cuvintelor compuse ridică multe probleme pentru unii dintre noi.

Există o regulă care ne anunță că substantivele comune compuse în care primul termen se modifică în flexiune se scriu cu cratimă. De exemplu: câine-lup ( câinelui-lup), redactor-șef (redactorului-șef), bună-credință (bunei-credință), rea-voință (relei-voințe) etc.

În acestă categorie se înscrie și substantivul rea-credință (relei-credințe).

Așadar, scriem cu cratimă acest substantiv compus: rea-credință.

Scrierea corectă a substantivelor compuse FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Publicitate
Standard

3 gânduri despre „Din nou despre substantivele compuse

  1. „Comisia: Băsescu și Boc au acționat în forță cu rea credință.”
    Stimată doamnă profesoară Gabriela Moraru,
    Vă rog să mă lămuriți dacă, în textul pe care l-ați citat, era sau nu necesar ca să fie pusă o virgulă după cuvântul forță. Vă întreb aceasta deoarece în dreptul penal se face distincție între acțiunea făcută cu intenție simplă sau din culpă și aceea făcută cu intenție calificată, recte cu rea-credință. Deci cineva poate să acționeze din culpă sau intenționat și în forță, dar cu bună-credință, iar altcineva poate să acționeze tot în forță, dar cu rea-credință. De obicei, pentru incriminarea unei acțiuni făcută cu intenție calificată se folosește sintagma „ … cu rea credință”, înaintea căreia se pune o virgulă sau se pune conjuncția „ și ”, respectiv „ … și cu rea-credință”. Vă mulțumesc frumos!
    Oliviu Tocaciu
    Bazna,
    16 septembrie 2017
    P.S.
    Am făcut corecturile la textul trimis inițial și în care s-au strecurat câteva omisiuni de litere sau virgule din cauza claviaturii calculatorului.

    Apreciază

  2. „Comisia: Băsescu și Boc au acționat în forță cu rea credință.”
    Stimată doamnă profesoară Gabriela Morar,
    Vă rog să mă lămuriți dacă, în textul pe care l-ați citat, era sau nu necesar ca să fie pusă o virgulă după cuvântul forță. Vă întreb aceasta deoarece în dreptul penal se face distincție între acțiunea făcută cu intenție simplă sau din culpă și aceea făcută cu intenție calificată, recte cu rea-credință. Deci cineva poate să acționeze din culpă sau intenționat și în forță, dar cu bună-credință, iar altcineva poate să acționeze tot în forță, dar cu rea-credință. De obicei, pentru incriminarea unei acțiuni făcută cu intenție calificată se folosește sintagma „ … cu rea credință” înaintea căreia se pune o virgulă sau se pune conjuncția și, resectiv „ … și cu rea credință”. Vă mulțumesc frumos!
    Oliviu Tocaciu
    Bazna,
    16 septembrie 2017

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s