Poveste

Oul lui Columb

POVEȘTILE LIMBII ROMÂNE

Oul lui Columb

Nimic nu deranjează mai mult decât meritele altora. Când un ins, contemporan de-al tău, realizează un lucru remarcabil, iese din rând (ceea ce nu poate fi acceptat, nu?), reacția noastră este să facem ce ne stă în putere să-i minimalizăm reușita, să-l invidiem, să declarăm că și noi am fi reușit, dar nu ne-am gândit, și, oricum, nu este chiar așa un lucru mare. Vorba lui Eminescu:

Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea

să te admire?

Ei vor aplauda desigur biografia

subțire

Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost

vrun lucru mare,

C-ai fost om cum sunt și dânșii…”

(„Scrisoarea I”)

La fel s-a întâmplat și cu Cristofor Columb care în 1492 a descoperit America. Contemporanii săi cheltuiau multă energie să-i minimalizeze meritele.

Ingenios, la o întrunire unde se aflau mulți demnitari și nobili, Columb i-a provocat pe aceștia să așeze un ou în poziție verticală. Mulți au încercat, dar nimeni nu a reușit. Atunci navigatorul a spart ușor oul la un capăt și l-a așezat în poziția verticală.

Expresia „oul lui Columb”are următoarea semnificație: „soluție simplă, dar care reclamă ingeniozitatea unui început, de care apoi mulți se declară capabili”.

Gabriela Moraru

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s